Guvernul a aprobatmiercuri, printr-o hotărâre, Strategia naţională privind îngrijirea de lungă durată (ÎLD) şi îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030, care urmăreşte creşterea numărului persoanelor vârstnice care reuşesc să trăiască o viaţă independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc şi îmbunătăţirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente, anunţă Ministerul Muncii.
Coform sursei citate, România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populaţiei, având în prezent aproximativ 3,7 milioane de persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă aproximativ 19,2 % din populaţie. Se preconizează că ponderea populaţiei adulte vârstnice din România cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va creşte şi mai mult, ajungând la 27,7 %, până în anul 2050. În aceeaşi perioadă, se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau mai mult va creşte de la nivelul actual de 4,8 % la 8,5 %. Acest lucru se întâmplă în contextul soldului negativ al migraţiei externe, al ratelor scăzute de natalitate şi al creşterii speranţei de viaţă. Îmbătrânirea şi creşterea speranţei de viaţă sunt, în general, însoţite de perioade prelungite de fragilitate şi de dependenţă. În România există o proporţie semnificativă de persoane în vârstă, în special de peste 80 de ani, care necesită servicii de îngrijire pe termen lung.
Strategia are ca obiective consolidarea managementului serviciilor ÎLD pentru persoanele vârstnice şi a continuumului acestor servicii, asigurarea finanţării durabile şi îmbunătăţirea calităţii acestor servicii, consolidarea forţei de muncă pentru ÎLD pentru persoanele vârstnice şi promovarea participării sociale active şi demne a acestor persoane.
De asemenea, strategia pune accent pe implementarea măsurilor de prevenţie, ceea ce va conduce, pe termen lung, la eficientizarea cheltuielilor pentru măsurile de asistenţă socială şi va avea un impact pozitiv asupra calităţii asistenţei sociale a persoanelor vârstnice.
Principiile generale ale strategiei vizează îngrijirea centrată pe persoană, ceea ce presupune acordarea serviciilor în baza unui plan individualizat de asistenţă şi îngrijire, cu respectarea demnităţii, autonomiei şi a dreptului la alegere informată, prevenţia declinului funcţional, precum şi susţinerea cu prioritate a îngrijirii la domiciliu şi în comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali.
Documentul aprobat de Guvern şi elaborat de MMSS cu asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale prevede măsuri care nu presupun resurse financiare, cum ar fi reglementări legislative şi instrumente de lucru pentru coordonarea metodologică a serviciilor publice de asistenţă socială şi implementarea legislaţiei existente, dar şi măsuri care presupun asigurarea unor costuri din diverse surse.
Astfel, investiţiile în centrele de zi şi unităţile de îngrijire la domiciliu, măsuri complementare celor care vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile, vor avea ca principala sursă de finanţare fondurile din PNRR, iar implementarea unor măsuri prevăzute în strategie va fi finanţată de la bugetele locale sau bugetul de stat, în limita sumelor aprobate în legile bugetare anuale.
Strategia naţională privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030 face parte din cadrul normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată la domiciliu şi în centre de zi de îngrijire şi recuperare. Acest cadru normativ reprezintă un indicator de performanţă pentru reforma îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, prevăzută în PNRR, în responsabilitatea MMSS şi care are termen anul acesta.
Principalele elemente de reformă prevăzute de strategie în vederea accesului tuturor persoanelor vârstnice dependente, din orice localitate şi indiferent de venituri, la o formă adecvată de suport, de îngrijire şi asistenţă privesc, pe de o parte, creşterea gradului de implementare a prevederilor legislative, în special a Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii asistenţei sociale nr.292/2011, precum şi a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii republicată, cu modificările şi completările ulterioare: dezvoltarea de reţele de servicii pentru ÎLD, programe naţionale dedicate (spre ex.: pentru persoane vârstnice cu demenţe), elaborare de proceduri de intervenţie de urgenţă, revizuirea procedurilor de evaluare, programe de instruire pentru autorităţi, îngrijitori formali şi informali, familii, beneficiari, revizuirea contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate prin includerea explicită şi într-un procent adecvat a cheltuielilor necesare asigurării pachetului de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate şi pachetul de servicii minimal pentru persoanele vârstnice etc.
De asemenea, măsurile propuse privesc creşterea gradului de participare a societăţii în identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii în vederea revizuirii cadrului legislativ pentru ÎLD, definirea ÎLD, reglementarea serviciilor de prevenire, linie telefonică de urgenţă, încheierea de protocoale pentru managementul ÎLD între SPAS şi unităţi sanitare, revizuirea rolului şi nivelului de implicare a structurilor reprezentative ale persoanelor vârstnice, măsuri pentru creşterea atractivităţii locurilor de muncă în ÎLD, programe de susţinere a antreprenorialului în ÎLD etc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
