Specialişti: Valurile de căldură, cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa / În România, temperatura medie anuală în oraşele reşedinţă de judeţ a depăşit 12°C în perioada 2021-2024 / Unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri

Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice, organism independent, constituit din cercetători şi experţi în domenii care privesc evoluţia şi impactul schimbărilor climatice în România, a lansat un articol tehnic adresat autorităţilor publice locale care conţine recomandări ce ţin de pregătirea oraşelor pentru provocările climatice ale verii.

"Vara anului 2024 a stabilit un record absolut: 63 din cele 92 de zile estivale au fost cu valuri de căldură (68% din întreaga vară), iar numărul deceselor suplimentare în iulie-august s-a ridicat la peste 600. Vara lui 2025 a continuat cu două episoade severe de caniculă în iunie şi iulie, cu anomalii de peste +8°C faţă de medie şi apariţia tot mai timpurie (la început de iunie) a valurilor de căldură cu un impact semnificativ asupra sănătăţii, mediului şi economiei. Acestea au continuat şi în iulie, când oraşele din sudul şi vestul ţării au înregistrat temperaturi de peste 40°C", arată specialiştii.

Potrivit acestora, datele climatice confirmă o tendinţă clară de încălzire pe termen lung, în special în perioadele de vară.

Temperatura medie anuală, calculată pentru toate oraşele reşedinţă de judeţ, a crescut constant de la un deceniu la altul. Până în anii 1980, aceasta nu a depăşit 10°C, însă a ajuns la peste 11°C în deceniul 2011-2020 şi a depăşit 12°C în perioada 2021-2024.

"Comparând media lunilor iunie-august din perioada de referinţă 1961-1990 cu perioada recentă 1991-2025, temperatura medie a verilor a crescut cu valori cuprinse între +1,4°C la Constanţa şi +2,1°C la Craiova", se mai arată în document.

Potrivit specialiştilor, temperatura medie a verii creşte cu aproximativ 0,4-0,6°C la fiecare deceniu.

"Ritmul de încălzire variază între oraşe, dar rămâne ridicat în toate cazurile. Craiova înregistrează cea mai mare creştere pe deceniu (+0,57°C), urmată de Galaţi (+0,55°C), Iaşi (+0,54°C), Braşov (+0,50°C) şi Bucureşti (+0,49°C). Valorile cele mai mici se înregistrează la Constanţa (+0,40°C pe deceniu) şi Timişoara (+0,44°C pe deceniu)", precizează specialiştii.

Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice transmite şi ce pot face autorităţile pe termen scurt:

• Amenajarea unor spaţii de răcorire accesibile populaţiei în clădiri publice.
• Extinderea accesului la apă potabilă în spaţiul public.
• Valorificarea lacurilor şi râurilor ca zone de răcorire şi recreere.
• Adaptarea staţiilor de transport şi a spaţiilor publice pentru reducerea expunerii la căldură.
• Protejarea lucrătorilor care desfăşoară activităţi în aer liber.

Pe termen mediu şi lung se recomandă:

• extinderea spaţiilor verzi şi a coridoarelor umbrite;
• adaptarea şcolilor, spitalelor şi altor clădiri publice la temperaturi extreme;
• sisteme locale mai eficiente de avertizare şi comunicare;
• consolidarea capacităţii de răspuns a serviciilor medicale şi de intervenţie;
• măsuri dedicate pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

"Valurile de căldură nu mai reprezintă un fenomen izolat, prin urmare adaptarea oraşelor la schimbările climatice este mai mult decât necesară pentru protejarea sănătăţii oamenilor, reducerea riscurilor şi creşterea rezilienţei comunităţilor. Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepţionale, ci un risc recurent cu efecte semnificative asupra sănătăţii şi bunăstării populaţiei", sunt de părere specialiştii.

Potrivit acestora, în lipsa unor măsuri coordonate de prevenţie, pregătire şi răspuns, costurile umane şi sociale ale acestui fenomen vor continua să crească.