Cu toate că vasta majoritate a elevilor, 98%, afirmă că a primit de la şcoală teste rapide pe bază de salivă, 96% dintre aceştia afirmă că testarea are loc acasă, nu la şcoală. În ceea ce priveşte durata procesului de testare, durata cel mai frecvent indicată la nivelul întregului eşantion a fost de 5 minute, în timp ce elevii care se testează la şcoală indică o durată medie de 17 minute a procesului de testare, potrivit unui sondaj online derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii România.
Din răspunsurile primite de la elevi, testele au fost ambalate individual (48% dintre răspunsuri) sau câte două. Deşi, în cele mai multe cazuri, profesorii au fost cei care s-au ocupat de ambalare, au existat şi situaţii în care aceasta s-a realizat cu ajutorul elevilor sau exclusiv de către elevi.
În ceea ce priveşte includerea de instrucţiuni cu privire la aplicare, nu a existat o procedură unitară, unii elevi afirmând că au primit şi instrucţiuni alături de kit-urile de testare, în timp ce alţii au semnalat în mod expres absenţa oricăror instrucţiuni scrise.
Numeroase opinii primite semnalează îngrijorări referitoare la siguranţa procesului de ambalare şi posibila afectare a siguranţei/relevanţei testelor prin manipularea sau ambalarea necorespunzătoare.
Datele anchetei online a Salvaţi Copiii România mai arată că: majoritatea elevilor (aproape 82%) consideră că utilizarea testelor pe bază de salivă este foarte simplă sau simplă, în timp ce doar 1,6% dintre răspunsuri indică un grad ridicat de dificultate, peste jumătate dintre respondenţi (56,7%) consideră că testarea pe bază de salivă poate contribui la creşterea gradului de siguranţă sanitară în şcoli, în timp ce aproape 14% nu au putut aprecia, la momentul completării chestionarului, dacă impactul va fi unul bun.
Din opiniile primite de la elevii care nu cred că aceste teste pot contribui la creşterea gradului de siguranţă, principalele motive de neîncredere care rezultă ţin de: relevanţa limitată a testării pe bază de salivă (mai ales eventualele rezultate fals negative), modul de ambalare şi distribuire şi onestitatea în procesul de testare şi transmitere a rezultatelor testării.
Mai puţin de un sfert dintre elevi a afirmat că, într-o eventuală situaţie de refuz al testării sau comunicării rezultatelor, s-ar putea confrunta cu presiuni din partea cadrelor didactice (20,1%) sau a colegilor (3,6%). Pentru 28% dintre respondenţi, există convingerea că un astfel de refuz nu ar atrage nicio consecinţă, în timp ce 45,1% spun că nu ştiu care ar putea fi consecinţele.
„Datorită faptului ca testele nu au venit ambalate individual şi au fost ambalate de către personalul şcolilor există foarte multe şanse să fie contaminate. Mulţi probabil nu le vor face sau nu vor raporta rezultatul real, în favoarea lor. Sunt mulţi bani cheltuiţi inutil, dar de altfel ne plângem că nu avem bani! Cu ceea ce s-a cheltuit pe testele astea se puteau face extrem de multe lucruri mult mai utile!”, a spus un elev.
„Din clasa mea ştiu trei elevi care chiar au făcut testul, restul au zis că au ieşit negative, dar nu l-au făcut”.
„Testele pe bază de salivă, mai ales că nu sunt chiar obligatorii şi mai ales că sunt doar de două ori pe săptămână făcute (ceea ce mi se pare incredibil de puţin), sunt aproape nefolositoare. Au un procentaj mic de a spune exact ceea ce se întâmplă şi le-am primit doar săptămâna asta. Din câte am înţeles, astea au fost toate. În opinia mea, sunt bani aruncaţi degeaba. Oricum, masca e purtată doar formal, toată lumea şi-o dă în pauză jos şi pe bună dreptate, nu poţi să stai fără apă/mâncare 6-7 ore la şcoală +2 pe drum şi să ajungi să mănânci la 15.00 pentru prima dată. Chiar ar trebui elaborat un plan mai bun”, a spus un alt elev.
„Dacă toată lumea trimite rezultatele testelor cu simţ de răspundere (testele să fie făcute în zilele respective, conform instrucţiunilor), testele ar putea reprezenta o evidenţă a celor sănătoşi şi a celor bolnavi... Am putea chiar sa prevenim infectarea altor colegi. Nu-mi prea pasă de presiunile făcute de ceilalţi, pentru că, până la urmă, ţine strict de conştiinţa şi dorinţa fiecăruia de a face sau nu testul”.
Studiul a fost făcut prin consultare rapidă, prin culegerea online a datelor, cu sprijinul Consiliului Naţional al Elevilor. Grupurile ţintă au fost formate din elevi din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional, pe baza unui eşantion neprobabilistic, format din 4.932 de elevi.
Datele au fost culese în perioada 6 - 13 decembrie.
Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă autorităţilor o comunicare clară, cu privire la caracteristicile şi marja de eroare a acestui tip de testare şi posibilul impact al ambalării improvizate.
Totodată, este necesară asigurarea accesului gratuit la testare rapidă (nazală) în cadrul cabinetelor de medicină şcolară şi/sau la testare PCR, prin colaborare cu DSP, pentru elevii ale căror teste de salivă au avut rezultate pozitive.
Organizaţia Salvaţi Copiii a solicitat autorităţilor pregătirea sistemului de învăţământ pentru utilizarea acestor teste cu salivă încă din luna aprilie a acestui an , invocând sutele de studii de specialitate care demonstrau acurateţea şi caracterul practic, dar şi experienţa altor state (Germania, Franţa, Marea Britanie, Austria, Japonia, Portugalia, Italia) care au integrat imediat această soluţie medicală în setul lor de măsuri de susţinere a participării şcolare a copiilor, ca prioritate în asigurarea protecţiei sanitare în şcoli.
Datele statistice privind abandonul şcolar (anual, 35.000 de elevi părăsesc sistemul preuniversitar), fenomenul copiilor aflaţi în afara şcolii (275.000 de copii între 7 şi 17 ani) şi analfabetismul funcţional (41% la citire, 46,6% la matematică şi 43,9% la ştiinţe) ne obligă să fim responsabili cu generaţiile actuale de elevi şi să emitem soluţii şi poziţii doar despre ce putem face şi cum putem contribui ca participarea şcolară a copiilor să fie continuă şi lipsită de riscuri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
