Slujba de înmormântare a Reginei Ana, oficiată de înalţi ierarhi ortodocşi, în frunte cu IPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, s-a încheiat, sâmbătă, în jurul orei 16.30, iar sicriul cu trupul neînsufleţit a fost introdus în noua Catedrală Arhiepiscopală, urmând să fie aşezat într-una din criptele regale din interior.
Ceremonia de înmormântare a Reginei Ana de la Curtea de Argeş a început, sâmbătă, în jurul orei 15.50, cu aproape o oră întârziere faţă de programul stabilit iniţial, în sunet de trompetă şi în bătaia clopotelor.
Un militar din Regimentul de Gardă Mihai Viteazul a purtat crucea cu numele Reginei Ana, iar un altul a dus coroana reginei, din flori albe, care a fost aşezată pe sicriul purtat pe braţe de opt militari ai Regimentului şi aşezat pe un catafalc amplasat în faţa intrării în noua Catedrală Arhiepiscopală.
Conform programului stabilit de către Casa Regală, slujba de înmormântare a Reginei Ana de la Curtea de Argeş urma să înceapă la ora 15.00, însă a fost întârziată cu trei sferturi de oră.
Slujba ortodoxă a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, de IPS Iosif, mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, IPS Calinic Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, ajutaţi de doi preoţi şi de un diacon.
Potrivit protosinghelului Caliopie Cristian Ichim, consilier eparhial, slujba înmormântării este una obişnuită, dar scurtată, astfel încât să dureze circa 30 de minute, potrivit programului stabilit de Casa Regală.
La finalul slujbei oficiate pe treptele catedralei, care a inclus şi Veşnica pomenire, membrii familiei regale au intrat în noua Catedrală Arhiepiscopală.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana a fost purtat pe braţe de cei opt militari ai Regimentului de Gardă în noua Catedrală Arhiepiscopală, în aplauzele celor prezenţi şi în sunetul trompetei şi va fi aşezat în cripta din dreapta intrării în noua Catedrală.
Pe piatra funerară, sculptată cu ornamente florale, va scrie simplu: "Ana". Cripta în care va fi înmormântată Regina Ana este lângă cea în care şi Regele Mihai îşi va dormi somnul de veci.
În interiorul Catedralei Arhiepiscopale unde va fi depus sicriul, într-o criptă din partea dreaptă, au intrat doar membrii Familiei Regale, momentul fiind unul exclusiv privat.
Mii de oameni veniţi din mai multe zone ale ţării au asistat la sluba de la Curtea de Argeş. Astfel, vârstnici care se sprijină în baston, copii îmbrăcaţi în costume populare şi ţinuţi de către părinţi pe umeri, tineri purtând steagul Casei Regale, dar şi reprezentanţi ai mai multor asociaţii care susţin monarhia în România au venit din judeţele Dâmboviţa, Prahova sau chiar din Cluj pentru a asista la ceremonia de la Curtea de Argeş.
Mulţi dintre ei spun că, deşi trist, acesta este un moment istoric şi că îşi doresc ca generaţiile viitoare să nu uite cât a însemnat monarhia pentru România.
Mulţi dintre cei care asistă la slujba transmisă prin difuzoare, în parcul din faţa noii catedrale din Curtea de Argeş, au filmat ceremonia, unii dintre ei, urcaţi pe garduri, cu telefoane sau cu tablete.
Pe peluza din faţa Catedralei a fost aşezată o cruce confecţionată din material textil alb în mijlocul căreia este amplasat tricolorul având în centru simbolul Casei Regale.
Cortegiul funerar al Reginei Ana a ajuns, sâmbătă, în jurul orei 15.45, cu trei sferturi de oră întârziere, la Curtea de Argeş. Pe traseu, convoiul a încetinit la trecerea prin mai multe localităţi, iar clopotele bisericilor au bătut îndelung, cortegiul fiind întâmpinat de sute de oameni cu flori, steaguri sau lumânări, aflaţi de-a lungul drumului.
Cortegiul a plecat din Piaţa Palatului Regal, din Bucureşti, sâmbătă, în jurul orei 12.00, şi a circulat cu o viteză redusă prin centrul Capitalei până la Piaţa Charles de Gaulle, de unde maşinile au accelerat în drumul către Curtea de Argeş, trecând prin Mogoşoaia, Buftea, Titu, Găeşti, Topoloveni şi Piteşti. Pe traseu nu s-au făcut opriri, dar prin localităţi cortegiul a încetinit
După slujba catolică din Piaţa Palatului Regal a avut loc ceremonia militară de aşezare a sicriului în maşina mortuară. La ceremonia militară au luat parte ofiţeri şi subofiţeri de la Muzica Reprezentativă a Armatei, care au intepretat Marşul Funebru compus de Frederic Chopin, şi de la Brigada de Gardă 30 Mihai Viteazul. După ce sicriul a fost urcat în maşina mortuară, au început să bată clopotele de la Biserica Kretzulescu. Bucureştenii prezenţi au aplaudat şi au aruncat flori în calea cortegiului.
Cortegiul funerar a fost însoţit până la Piaţa Romană de doisprezece jandarmi călare, militari ai Ministerului de Interne.
Funeraliile reginei Ana au început, sâmbătă, la Bucureşti, cu o scurtă slujbă în rit ortodox, oficiată de către patriarhul Daniel în Sala Tronului din Palatul Regal. Ulterior, sicriul a fost aşezat de către militari din Brigada de Gardă ”Mihai Viteazul” pe catafalcul din Piaţa Palatului Regal pentru slujba oficiată în rit romano-catolic.
Ceremonia funerară din Piaţa Palatului a avut loc în prezenţa Custodelui Coroanei, princesa Margareta şi a familiei regale, a prim-ministrului Dacian Cioloş, a mai multor miniştri, printre care Costin Borc, Anca Dragu şi Raluca Prună şi a fostului preşedinte al României Emil Constantinescu.
Serviciul religios a fost oficiat de către Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Romano-Catolic de Bucureşti, având alături ierarhi şi un sobor de preoţi catolici. La ceremonie au fost prezenţi şi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi numeroşi bucureşteni veniţi să o conducă pe Regina Ana pe ultimul drum.
Au fost prezenţi membri ai familiilor regale străine, reprezentanţi ai instituţiilor din România şi din Republica Moldova şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Regele Mihai nu participă la funeralii din cauza stării de sănătate.
Acestea sunt primele funeralii regale din ultimii 78 de ani. La 24 iulie 1938, la Castelul Peleş, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş aveau loc funeraliile reginei Maria a României. Ele au fost precedate de funeraliile regelui Carol I la 3 octombrie 1914, cele ale reginei Elisabeta la 21 februarie 1916 şi cele ale regelui Ferdinand I, la 25 iulie 1927.
Guvernul României a decis ca ziua înmormântării Reginei Ana să fie zi de doliu naţional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
