Un sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos a fost implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, acesta constituind un jalon în PNRR. Specialiştii afirmă că implementarea proiectului asigură un instrument util pentru fundamentarea ştiinţifică a deciziilor viitoare privind gestionarea durabilă a acestor specii, prin monitorizarea populaţiilor de sturioni sălbatici şi a parametrilor de mediu.
”Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - INCDPM Bucureşti a finalizat cu succes, până la data de 31.08.2026, proiectul cu denumirea «Implementarea unui sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos», derulat în vederea atingerii Jalonului 39 - Reţea de monitorizare, comunicare şi transmitere date privind sturionii sălbatici din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în forma asumată de către Institut, cu aprobarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene”, anunţă instituţia.
În cadrul proiectului, au fost realizate şi operaţionalizate Centrul de Monitorizare, Alarmare şi Verificare Genomică a Sturionilor Sălbatici (CMAvG-Sturion), inclusiv Laboratorul de Secvenţiere Genomică Nivel Biosecuritate II, o reţea de monitorizare în timp real a parametrilor de mediu, precum şi a exemplarelor de sturioni sălbatici marcaţi cu emiţătoare ultrasonice, pe întreg sectorul de aproximativ 1.500 de kilometri al Dunării de Jos.
Totodată, a fost dezvoltată şi implementată o tehnologie modernă de marcare şi eliberare a sturionilor marcaţi cu emiţătoare ultrasonice, cu supraveghere în timp real a procesului, au fost achiziţionate echipamente specifice pentru asigurarea mentenanţei întregului sistem integrat de monitorizare a parametrilor de mediu şi a speciilor de sturioni sălbatici, şi a fost dezvoltată o aplicaţie software personalizată, bazate pe tehnologii de inteligenţă artificială, pentru prelucrarea în timp real a parametrilor de mediu şi datelor privind exemplarele de sturioni sălbatici marcaţi cu emiţătoare ultrasonice, precum şi pentru asigurarea gestionării bazelor de date obţinute prin utilizarea sistemului integrat de monitorizare.
”Scopul atins al proiectului a constat în realizarea unei reforme reziliente în domeniul protecţiei mediului şi al conservării biodiversităţii, prin crearea premiselor necesare pentru reconcilierea dintre comunităţile de pescari şi autorităţile responsabile. În acest sens, proiectul a urmărit realizarea unei infrastructuri de cercetare eficiente în vederea îndeplinirii obiectivului de «toleranţă zero faţă pescuit ilegal» stabilit de Comisia Europeană (CE) în cadrul Pactului Verde European (European Green Deal), concomitent cu dezvoltarea unui cadru favorabil pentru protejarea şi refacerea populaţiilor de sturioni sălbatici, astfel încât, în viitor, autorităţile să poată reevalua posibilitatea redeschiderii pescuitului controlat, în condiţiile atingerii unui statut favorabil de conservare a acestor specii”, arată Institutul.
Totodată, implementarea proiectului asigură un instrument util pentru fundamentarea ştiinţifică a deciziilor viitoare privind gestionarea durabilă a acestor specii, prin monitorizarea populaţiilor de sturioni sălbatici şi a parametrilor de mediu, precum şi prin utilizarea tehnologiilor digitale şi de inteligenţă artificială pentru analiza şi interpretarea datelor.
De asemenea, implementarea acestui proiect contribuie la consolidarea colaborării cu autorităţile competente în combaterea activităţilor de braconaj, în special cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, Jandarmeria Română, Garda Naţională de Mediu, Garda de Coastă şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Potrivit sursei citate, proiectul contribuie la dezvoltarea şi consolidarea colaborării interinstituţionale prin valorificarea rezultatelor monitorizării în timp real şi a datelor obţinute, în vederea fundamentării unor decizii şi măsuri privind poluarea apelor Dunării, parametrii hidrodinamici, morfologia albiei, prognozarea situaţiilor extreme, impactul schimbărilor climatice, migraţia speciilor de sturioni şi impactul construcţiilor hidrotehnice, precum şi identificarea şi implementarea unor soluţii bazate pe natură.
”Această colaborare poate contribui, inclusiv prin luarea în considerare a principiilor Taxonomiei UE, la conservarea şi refacerea biodiversităţii dunărene şi deltaice, la protejarea habitatelor acvatice şi la refacerea populaţiilor de sturioni sălbatici. În acest context, rezultatele şi infrastructura de monitorizare dezvoltate prin proiect creează oportunităţi de colaborare cu autorităţi şi instituţii publice centrale şi structurile aflate în coordonarea sau subordinea acestora, precum: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» şi Direcţia de Biodiversitate; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură; Guvernul României, inclusiv prin participarea în cadrul comitetelor şi structurilor interinstituţionale constituite pentru gestionarea problematicilor aferente fluviului Dunărea; Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”, adaugă instituţia.
Jalonul 39 se referă la o reţea de monitorizare, comunicare şi transmitere date privind sturionii sălbatici contribuie la creşterea nivelului şi calităţii ştiinţifice a activităţilor de cercetare viitoare în domeniul monitorizării biodiversităţii şi a parametrilor de mediu, prin asigurarea unei infrastructuri integrate de monitorizare online pe un sector de aproximativ 1500 km al fluviului Dunărea. Proiectul are un caracter inovator şi de unicitate la nivel mondial, prin integrarea, într-un sistem complex şi unitar, a tehnologiilor din domeniul telecomunicaţiilor, telemetriei acustice şi inteligenţei artificiale într-un sistem complex de monitorizare, destinat dezvoltării unor soluţii viabile pentru protejarea biodiversităţii.
Medikatv.ro
