Confederaţiile sindicale şi cele patronale au convenit asupra faptului că salariul minim pe economie trebuie să fie unic la nivel naţional, nu diferenţiat pe regiuni, iar Guvernul să stabilească nivelul acestuia prin Hotărâre de Guvern, dar după consultarea unei comisii tehnice tripartite, care va fi desemnată printr-un act normativ.
Confederaţiile sindicale şi patronale au avut, vineri, a doua întâlnire cu ministrul Muncii, Ana Costea, pentru stabilirea unui mecanism cu ajutorul căruia să se stabilească nivelul salariului minim.
La finalul discuţiilor, liderii sindicali au declarat că s-au stabilit câteva principii, printre care faptul că salariul minim ar trebui să reprezinte cel puţin 50 la sută din salariul mediu, dar şi faptul că angajaţii cu salariu minim trebuie scoşi din zona asistaţilor social.
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a precizat că este necesară regândirea şi rescrierea structurii coşului minim de consum, pentru că s-au produs modificări structurale de la începutul anilor 2000, când acesta a fost stabilit, şi până în prezent. Liderul sindical a explicat că regândirea acestuia este necesară în contextul în care coşul minim de consum trebuie să devină noul instrument pentru determinarea salariului minim.
Costin a mai spus că sindicaliştii au propus un mecanism de ajustare anuală a salariului minim utilizând doi indicatori de referinţă: coşul minim de consum şi raportul salariul minim-salariul mediu, în perspectiva atingerii unui raport între cele două salarii de cel puţin 50 la sută.
"Este o obligaţie pe care România o are printr-o hotărâre a Parlamentului României din 1999, obligaţie pe care nu o respectăm şi, în fiecare an, Consiliul Europei face raport de ţară şi la România spune că nu vrea să îşi rezolve problemele legate de politica salarială", a explicat liderul BNS.
În ceea ce priveşte sistemul de stabilire a salariului de bază minim brut pe ţară, confederaţiile sindicale au propus ca acest apanaj să rămână al Guvernului, însă, înainte de a lua această hotărâre, trebuie să primească de la un grup de expertiză tehnică, format din sindicate, patronate şi reprezentanţi tehnici ai Ministerului Muncii, Ministerului de Finanţe, ai Comisiei de prognoză, ai Institutului Naţional de Statistică, mediului economic, proiecţii, analize de impact, pentru a nu mai exista discuţii între partenerii sociali.
"În momentul în care aceste analize de impact sunt stabilite, ele trebuie să meargă în Consiliul Naţional Tripartit, care să bată în cuie această valoare, iar Guvernul să aplice, prin HG, salariul minim", a mai spus Costin.
Acesta a precizat că un alt obiectiv de bază era să se clarifice dacă se merge pe un salariu minim unic la nivel naţional sau pe salarii minime diferenţiate la nivel de regiuni sau la nivel de sectoare de activitate.
"Susţinem unicitatea salariului minim la nivel naţional şi ca un element de coeziune economică şi socială. Nu suntem în acord cu teza că dacă avem salarii minime mai mici în anumite regiuni sau judeţe, asta imediat aduce investiţii suplimentare acolo pentru că forţa de muncă este mai prost plătită. Nu, dimpotrivă, va accentua exodul lucrătorilor din acele zone către alte zone şi asta va duce la adâncirea sărăciei în zonele respective. Însă nu am exclus posibilitatea ca în afara acestui salariu minim stabilit la nivel naţional, la nivel sectorial, partenerii sociali reprezentativi să poată, prin negocieri colective, să stabilească un salariu minim mai mare. Această teză este valabilă şi la nivel de companii. (...) Am insistat ca procedura de stabilire a acestui salariu minim brut pe ţară garantat în plată să aparţină unei structuri independente, departe de ingerinţele politice", a spus liderul sindical.
Principiile care ar trebui să stea la baza stabilirii salariului minim se referă la faptul că această remuneraţie trebuie să asigure lucrătorilor un venit din muncă suficient, astfel încât să nu fie nevoie să beneficieze sub nicio altă formă de asistenţă socială.
"Este şi un principiu susţinut de actualul preşedinte al Comisiei Europene. În România, avem cea mai mare rată de sărăcie sau de persoane aflate în risc de sărăcie între salariaţi şi atunci le compensăm veniturile cu transferuri de la bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale, pentru a-i putea ţine pe linia de plutire. După aceea, am spus că salariul minim trebuie să rămână un instrument universal şi el trebuie să devină şi un instrument pentru reducerea muncii la negru. Pentru creşterea eficienţei utilizării salariului minim am propus nişte modificări legislative pe mecanismele de funcţionare ale Inspecţiei Muncii din România", a mai spus preşedintele BNS.
Alte principii propuse se referă la faptul că salariul minim trebuie să reprezinte un reper pentru negocierile colective care au loc la nivel sectorial sau la nivel de companie, dar şi că acesta trebuie să fie corect şi echitabil prin raportarea sa la salariul mediu, iar tratamentul fiscal al veniturilor din muncă trebuie să fie regândit.
"Vorbim aici de zona de impozitare a veniturilor din salarii. Trebuie să reamintesc că, în 2005, la salariul minim, un lucrător care câştiga salariul minim în economia României plătea zero lei impozit. Astăzi, un lucrător pe salariul minim pe economie plăteşte 10 la sută impozit. Deci, am crescut în 11 ani cu 10 la sută impunerea pe salariul minim. România este ţara aflată pe locul I la impozitare pe veniturile din muncă minime", a spus Costin.
În întâlnirea de vineri s-a stabilit ca Ministerul Muncii să elaboreze, în termen de 10 zile, un proiect de act normativ care să ducă la instituirea acestui grup tehnic de lucru ce ar trebui să înceapă să lucreze, să evalueze şi să proiecteze de acum încolo salariul minim în alţi parametri.
Vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Carte Alfa", Petre Dandea, a spus că majoritatea confederaţiilor patronale şi sindicale au respins propunerea privind stabilirea salariului minim în funcţie de regiuni şi au propus un salariu minim la nivel naţional.
"Credem că este mai normal un asemenea tip de salariu minim, pentru că el asigură, practic, şi participarea salariaţilor aflaţi la baza piramidei salariale. Asigură participarea lor la creşterea economică, cu alte cuvinte, o parte din creşterea economică se regăseşte şi în plata lor, de aceea el trebuie stabilit la nivel naţional. Între lucrurile importante pe care le-am mai discutat azi a fost şi metodologia de stabilire a salariului minim pe economie, precum şi câteva principii, iar la principii am convenit că acestea ar trebui să vizeze eliminarea riscului de sărăcie al salariaţilor, cu alte cuvinte salariaţii cu un salariu minim pe economie să aibă un nivel care să nu îi mai ducă în zona asistaţilor social", a spus Dandea.
El a precizat că cele mai multe confederaţii patronale au fost de acord cu faptul că trebuie reconsiderat nivelul de salarizare din România, dar au solicitat şi politici de sprijin ale Guvernului în favoarea capitalului românesc, susţinând că numai în felul aecsta se poate îmbunătăţi politica salarială în România.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
