Sindicatele care îi reprezintă pe salariaţii din Parlament reclamă că aplicarea măsurilor fiscal-bugetare care îi vizează nu are efectul scontat, susţinând că reducerea cheltuielilor ar fi trebuit să se facă ”de sus în jos, acolo unde risipa şi ineficienţa chiar contează”. Sindicaliştii susţin că reducerile de personal şi de salarii au un ”efect insignifiant pentru bugetul de stat, dar devastator pentru oamenii care trăiesc din aceste venituri”, subliniind că valurile de concedieri începute pe vremea când Ilie Bolojan conducea Senatul au făcut ca sarcinile de serviciu să crească, ”generând frustrare şi demotivare”.
”Cifrele vorbesc singure: Din totalul de 89,8 miliarde lei cheltuieli de personal, măsurile de reducere a drepturilor salariale aplicate în 2025 aduc economii de doar aproximativ 1,3 miliarde lei. Cu alte cuvinte, mai puţin de o jumătate de procent din cheltuielile totale de personal - o economie nesemnificativă pentru buget, dar profund resimţită de oameni”, susţin, într-un comunicat dat publicităţii joi, sindicatele care îi reprezintă pe funcţionarii publici, personalul contractual şi şoferii din Senat şi pe angajaţii de la Camera Deputaţilor.
Sindicatele angajaţilor din Parlament susţin că salariaţii din structura legislativă sunt ”o categorie puternic afectată” care, deşi lucrează într-una dintre cele mai importante instituţii ale statului, ”se confruntă cu o salarizare sub media din sistemul bugetar, în pofida complexităţii şi responsabilităţii activităţii desfăşurate”.
”După valurile de disponibilizări iniţiate în perioada mandatului lui Ilie Bolojan, resursele umane au fost considerabil reduse, iar sarcinile de serviciu au crescut, generând frustrare şi demotivare. Creşterile constante ale preţurilor la utilităţi, alimente şi servicii, coroborate cu diminuarea veniturilor, au dus la o scădere vizibilă a nivelului de trai, afectând moralul şi performanţa angajaţilor unei instituţii esenţiale pentru funcţionarea democraţiei (...). Reducerea veniturilor celor care muncesc nu este o soluţie, ci un pas înapoi pentru întreaga societate. Un efect insignifiant pentru bugetul de stat, dar devastator pentru oamenii care trăiesc din aceste venituri. Problemele bugetare nu se rezolvă prin sacrificarea celor mai vulnerabili, ci prin curajul de a reforma cu adevărat – de sus în jos – acolo unde risipa şi ineficienţa chiar contează”, spun sindicaliştii.
Aceştia sunt de părere că măsurile economice ”de substanţă”, care ar putea contribui la stabilitatea bugetară şi relansarea economică, sunt cele legate de combaterea eficientă a marilor reţele de evaziune fiscală, sprijinirea firmelor mici, ”revizuirea scutirilor şi privilegiilor fiscale nejustificate”, digitalizarea completă a ANAF şi ”reformarea sistemului de achiziţii publice, pentru eliminarea risipei şi creşterea transparenţei”.
”Este momentul ca Guvernul să înlocuiască măsurile contabile de moment cu politici economice coerente, care să genereze creştere reală, nu austeritate fără rezultat”, subliniază sindicaliştii din Parlament.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
