Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală ”Alma Mater” solicită partidelor politice să adopte legea salarizării unitare ţinând cont, în cazul angajaţilor din Educaţie, de grilele convenite în anul 2024, în urma grevei din 2023, iar în caz contrar să respingă proiectul de act normativ. Sindicaliştii din învăţământ atrag atenţia că numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la ”alarmanta cifră” de 6.300, de la mai puţin de 4.000 în anul şcolar 2024-2025.
”Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federaţiile sindicale din învăţământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeţi proiectul de lege”, este mesajul transmis, joi, partidelor politice de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţia ”Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală ”Alma Mater”.
Sindicaliştii din sistem aduc mai multe argumente în sprijinul solicitării lor, unele referindu-se la coeficienţii pe care proiectul de lege îi propune pentru angajaţii din şcoli.
”Coeficienţii propuşi pentru familia ocupaţională învăţământ, care reprezintă 27% din sistemul bugetar, reprezintă 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin PNRR 2026, ceea ce arată o corelare reală cu coeficienţii propuşi pentru celelalte familii ocupaţionale; Venitul mediu brut pe economie luat în calcul pentru calculul salariului profesorului debutant este cel din 2023, adică 8.600 de lei, în condiţiile în care ar fi trebuit să ne raportăm la salariul mediu brut pe economie actual şi anume 9.750 lei; Coeficienţii propuşi pentru sistemul de învăţământ universitar asigură diferenţierea cu un coeficient de numai 0,15 pentru personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor, având în vedere că OUG nr. 115/2023 ar urma sa fie abrogată. Coeficienţii propuşi pentru sistemul de învăţământ universitar nu sunt major diferiţi de coeficienţii ce s-ar obţine dacă veniturile actuale ar fi cuantificate în coeficienţi având referinţa propusă de 4.100 lei”, se arată în scrisoarea deschisă.
Sindicaliştii au atras atenţia asupra riscului de deprofesionalizare a sistemului.
”Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.300, de la mai puţin de 4.000 în anul şcolar 2024-2025”, susţin sindicaliştii.
Aceştia invocă statistici europene care arată că România se află la finalul clasamentului privind alocarea fondurilor pentru educaţie, cu 3% din PIB, mai ouţin de jumătate comparativ cu statele europene aflate în fruntea clasamentului: Suedia (6,8% din PIB), Finlanda (6,3%) şi Belgia (6,2% din PIB).
Medikatv.ro
