Fondurile alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în 2016 pentru tratamentele în ambulatoriu s-au ridicat la aproape 1,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din fondul de sănătate, iar pentru acest an a fost prevăzută o creştere cu peste 24% a sumei alocate medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate, a spus, miercuri, într-o dezbatere, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea. Pacienţii critică însă autorităţile şi spun că nu ar fi ajuns în situaţia disperată de a cumpăra medicamente de pe piaţa neagră, care conţin cretă şi cărbune medicinal, dacă ar fi existat aceste produse.
"În fiecare an aceste sume au crescut poate mai mult decât rata creşterii economice a României. Pentru anul în curs a fost prevăzută o creştere de peste 24% a sumei alocate medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate, ceea ce înseamnă o cifră destul de importantă în acest context. Renunţarea la mecanismele birocratice ale comisiilor terapeutice de pe lângă Casa Naţională reprezintă un alt factor important pentru accesul pacienţilor mai rapid la aceste tratamente", a susţinut preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prezent la o dezbatere despre "piaţa neagră" a medicamentelor.
Evenimente
20 mai - Evenimentul News.ro “Energy Road - Energie la tine acasă”. Parteneri: AS & Partners, FPPG, Delgaz Grid, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Premier Energy, Romgaz
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
El a vorbit şi despre sumele alocate în acest an, respectiv peste trei miliarde de euro, pentru terapia hepatitei C. "Programul cost-volum/ cost-volum rezultat în cadrul terapiei hepatitelor C este în diverse stadii, acum avem 12.000 de pacienţi, faţă de 5.000 câţi au fost anul trecut. Pacienţii trebuie să fie eligibili pentru a primi tratamentul. Programul funcţionează. Sunt 5000 de vouchere care au mers la pacienţi. Avem în portofoliu 12.000 de pacienţi pe diverse terapii în cazul hepatitei C şi post transplant", a mai spus preşedintele CNAS.
Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia, a criticat autorităţile pentru că bolnavii au ajuns în situaţia de a-şi cumpăra produse de pe piaţa neagră, din disperare.
"Ne confruntăm cu exporturi paralele din cauza politicii proaste a medicamentelor. Medicamentele noastre nu le găsim, ceea ce ne determină să apelăm, în disperare, la piaţa neagră. Sistemul nu ne asigură medicaţia vitală supravieţuirii, sistemul ne fură sistematic din buzunar banii pe care îi dăm lunar la asigurările de sănătate. În acest moment ne confruntăm cu multiple probleme de aprovizionare cu medicamente în spitale şi în retail. O proastă politică a sistemului sanitar din România, fără o strategie corectă, coerentă, cu asta ne confruntăm zi de zi. Avem cazuri în care pacineţii au mâncat cretă sau cărbune medicinal în loc de medicamente, pentru că şi-au luat, în disperare, produse de pe piaţa neagră", a mai spus Irimia.
Totuşi, pacienţii nu ar trebui să cumpere medicamente de pe piaţa neagră, pentru că riscul este mai mare pentru sănătate dacă iei un astfel de produs, decât dacă nu iei nimic. "Mai grav este să iei un medicament contrafăcut decât să nu iei nimic", a spus Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.
Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Nicolae Fotin, a recunoscut că în prezent lipsesc în jur de 500 de medicamente.
"Lipsesc în jur de 500 de medicamente, discontinuităţi temporare sau permanente. Asta nu înseamnă că nu există la aceste medicamente alternative terapeutice . Legat de medicamentele oncologice, din câte ştiu eu cam ce lipseşte în acest moment este în procedură de autorizare sau deja autorizat. Dacă există cazuri punctuale ele trebuie să fie aduse la cunoştinţă", a precizat preşedintele ANMDM.
Piaţa neagră a medicamentelor, comerţul online, falsurile şi contrafacerea sunt urmărite de inspectorii IGPR, dar sunt probleme din cauză că legislaţia nu este clară. "Legislaţia este un pic ambiguă şi ne creează nişte probleme, în special Codul Penal - articolul care prevede comercializarea de produse contrafăcute. Nu este prevăzută clar falsificarea medicamentului , ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar să falsifici marfa, şi nu produsul în sine. Sumele de bani sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale. Este un fenomen care a crescut în ultimii ani, mai ales din cauza exportului paralel. Momentan, evoluţia a stagnat, a fost o creştere din 2013 până în 2016, iar momentan a stagnat fenomenul", a spus, Răzvan Marinică subcomisar la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR.
Cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienţilor care au cancer, care sunt cei mai expuşi comerţului ilegal cu medicamente, arată un raport privind comerţul online cu medicamente din surse necontrolate din România. Potrivit acestuia, din 174 de produse monitorizate au fost identificate anunţuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 dintre acestea, iar peste 50% dintre anunţuri se refereau la produse folosite în tratamentul cancerului renal, de ficat, al tumorilor neuroendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian sau al cancerului pulmonar. Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia că 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online sunt falsificate.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
