Secretarul general al Ministerului Mediului, Alexandru Avram, a arătat, în cadrul unui eveniment organizat în marja Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi la Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), că apa uzată nu este un deşeu, ci o resursă pe care oamenii trebuie să înveţe să o folosească. ”Apele uzate nu sunt doar o problemă de mediu, ci o resursă pentru apă, energie şi agricultură”, a subliniat el.
Secretarul general al Ministerului Mediului, Alexandru Avram, şi Mihai Constantinescu, co-chair al grupului de lucru pentru azot al UNEP, au participat, în perioada 9-10 septembrie, la Nairobi, Kenya, la reuniunile organizate în marja Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi la Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), dedicate gestionării sustenabile a apelor uzate şi a nutrienţilor.
În cadrul evenimentului "From wasted water to 'used water' recovery", secretarul general al MMAP a susţinut intervenţia dedicată lansării publicaţiei UNEP "Valuing Nutrients and Wastewater: Transforming Hidden Costs into Investment Opportunities". Documentul lansat de România propune o schimbare de perspectivă: apele uzate şi nutrienţii, în special azotul şi fosforul, pot fi recuperaţi şi valorificaţi ca resurse pentru apă, energie şi agricultură, contribuind totodată la reducerea poluării şi la dezvoltarea economiei circulare, a arătat Ministerul Mediului.
"Am avut onoarea de a reprezenta România, la Nairobi, Kenya, la lansarea şi susţinerea orientării de politică publică prin studiul UNEP «Valuing Nutrients and Wastewater: Transforming Hidden Costs into Investment Opportunities», care propune o schimbare importantă de perspectivă: apele uzate nu sunt doar o problemă de mediu, ci o resursă pentru apă, energie şi agricultură", a afirmat Alexandru Avram.
Pe agenda evenimentului s-au aflat şi teme precum: reutilizarea în siguranţă a apelor uzate, recuperarea nutrienţilor, reducerea pierderilor de azot, utilizarea eficientă a fertilizanţilor şi integrarea politicilor pentru apă, aer şi sol, precum şi soluţiile de finanţare necesare pentru trecerea de la proiecte punctuale la investiţii la scară largă. Printre direcţiile promovate se numără şi elaborarea Planurilor Naţionale Integrate de Acţiune pentru Azot.
"Apa uzată este o resursă. Conţine apă, energie regenerabilă şi nutrienţi care pot fi recuperaţi. Soluţiile tehnice există deja, însă extinderea lor necesită politici integrate, mecanisme de finanţare şi o cooperare mai puternică. România susţine transformarea acestor costuri de mediu în oportunităţi de investiţii, pentru ecosisteme mai sănătoase şi un viitor mai sustenabil", a transmis Alexandru Avram.
Potrivit studiului, apele uzate tratate în siguranţă ar putea genera venituri de 10 trilioane de dolari la nivel global, furnizând anual aproximativ 350 de miliarde m³ de apă, între 3 şi 7 milioane de noi locuri de muncă verzi, iar recuperarea azotului şi fosforului ar putea acoperi peste 13% din necesarul global de fertilizanţi agricoli.
"Într-o perioadă în care vedem cu toţii efectele deficitului de apă şi debitele cu recorduri negative ale apelor din Europa, România susţine reutilizarea resurselor de apă, iar pentru noi mesajul este unul foarte concret: trebuie să continuăm investiţiile în reţele de apă şi canalizare, staţii moderne de epurare şi tehnologii de reutilizare şi recuperare a resurselor de apă. Investiţiile realizate prin PNRR şi fondurile europene trebuie continuate, iar următorul pas este să trecem de la simpla tratare a apelor uzate la valorificarea lor", a arătat Avram, subliniind: "Apa uzată nu este doar un deşeu. Este o resursă pe care trebuie să învăţăm să o folosim".
România a prezidat, alături de India, Grupul de lucru pentru azot al UNEP, care reuneşte în prezent 98 de state membre. La Nairobi, delegaţia MMAP a prezentat experienţa României în reducerea poluării cu nutrienţi şi aplicarea bunelor practici agricole, iar agenda din 10 septembrie a inclus consultări cu reprezentanţii UNEP privind viitoarele politici globale de gestionare a nutrienţilor.
Medikatv.ro
