Cele mai eficiente tratamente cu GLP-1 împotriva obezităţii sunt totodată cele care provoacă cele mai multe efecte adverse, iar aceste medicamente nu au, în ansamblu, un efect dovedit asupra calităţii vieţii, potrivit unei sinteze ample a studiilor disponibile, publicată joi.
„Beneficiile cele mai importante sunt, în general, asociate cu mai multe efecte adverse, mai multe dificultăţi pentru pacienţi şi mai multe abandonuri”, concluzionează autorii acestui studiu, publicat în revista BMJ şi realizat pe baza a peste 200 de studii privind tratamentele cu GLP-1.
Acestea, dezvoltate iniţial pentru tratarea diabetului, sunt utilizate în prezent pentru a favoriza pierderea în greutate, o indicaţie în care au demonstrat o eficacitate fără egal.
Studiul publicat în BMJ îşi propune să compare tratamentele, eficacitatea şi dezavantajele acestora, în primul rând efectele secundare neplăcute, printre care se numără adesea tulburări digestive precum greaţa şi vărsăturile.
Studiul arată că cele mai eficiente tratamente cu GLP-1 sunt tirzepatida, comercializată sub denumirea de Mounjaro de grupul farmaceutic Eli Lilly, şi CagriSema, un medicament aflat în curs de dezvoltare de concurentul său, Novo Nordisk, care combină molecula GLP-1 semaglutida cu un alt principiu activ, cagrilintida. Cu aceste două tratamente, pierderea în greutate este de aproximativ 15%.
În cazul semaglutidului administrat în monoterapie, comercializat sub denumirea Wegovy, pierderea în greutate este de doar aproximativ 10%. Pe de altă parte, semaglutidul administrat în monoterapie este, alături de tirzepatidă, unul dintre singurele medicamente din clasa GLP-1 care au demonstrat rezultate cu adevărat convingătoare în reducerea riscurilor cardiovasculare, un aspect în privinţa căruia această familie de tratamente este totuşi considerată în mare măsură promiţătoare.
În termeni mai generali, în timp ce experţii încearcă să evalueze în ce măsură beneficiile medicamentelor pe bază de GLP-1 justifică efectele secundare uneori grave, niciunul dintre aceste medicamente nu a demonstrat, potrivit acestui studiu, că ar îmbunătăţi în ansamblu calitatea vieţii pacienţilor. Însă experienţa acumulată în acest domeniu rămâne încă limitată, iar autorii solicită studii pe termen mai lung.
„Acest studiu reprezintă un pas important”, au afirmat, tot în BMJ, doi experţi americani în domeniul obezităţii, Hamlet Gasoyan şi Michael B. Rothberg, subliniind că acesta le permite pacienţilor şi medicilor să compare mai bine opţiunile terapeutice într-un domeniu în continuă evoluţie.
Miza este la fel de importantă şi pentru autorităţile sanitare, care trebuie să decidă nivelul de acoperire a costurilor acestor tratamente, toate destul de costisitoare. Franţa tocmai a autorizat rambursarea medicamentelor Wegovy şi Mounjaro, dar în conformitate cu criterii stricte care exclud un număr mare de pacienţi.




























