Primele semne de avertizare privind scleroza multiplă (SM) pot apărea cu mai bine de un deceniu înainte de manifestarea simptomelor neurologice clasice, potrivit unei noi cercetări de la Universitatea British Columbia (UBC).
Într-un studiu, publicat pe 1 august în revista JAMA Network Open, echipa de la UBC a analizat dosarele medicale a peste 12.000 de persoane din provincia canadiană British Columbia şi a constatat că persoanele cu scleroza multiplă au început să utilizeze serviciile de sănătate într-un ritm crescut cu până la 15 ani înainte de apariţia primelor simptome ale bolii.
Noile descoperiri arată că boala începe mult mai devreme decât se credea, oferind cea mai cuprinzătoare imagine de până acum asupra modului în care pacienţii încep să prezinte simptome neclare, cu ani înainte de a primi diagnosticul de scleroză multiplă.
„Scleroza multiplă poate fi dificil de recunoscut, deoarece multe dintre semnele timpurii, precum oboseala, durerile de cap şi din corp, şi problemele de sănătate mintală, pot fi destul de generale şi uşor de confundat cu alte afecţiuni. Descoperirile noastre modifică radical cronologia privind momentul în care se consideră că încep aceste semne de avertizare timpurii, ceea ce ar putea deschide calea către oportunităţi de detectare şi intervenţie mai devreme, în cazul acestei afecţiuni”, a declarat autoarea principală, dr. Helen Tremlett, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină a UBC şi cercetătoare la Centrul Djavad Mowafaghian pentru Sănătatea Creierului, citată într-un comunicat.
Studiul a folosit date medicale din sistemul de sănătate canadian pentru a urmări vizitele pacienţilor la medic timp de 25 de ani înainte ca aceştia să aibă primele simptome de scleroză multiplă, stabilite de un neurolog pe baza istoricului medical detaliat şi a evaluărilor clinice. Este pentru prima dată când un studiu analizează felul în care pacienţii au folosit serviciile medicale cu atât de mulţi ani înainte de apariţia simptomelor de scleroză multiplă. Până acum, celelalte cercetări au urmărit doar perioada de 5–10 ani dinainte ca boala să se manifeste vizibil.
Rezultatele au arătat că, începând cu 15 ani înainte ca simptomele de scleroză multiplă să fie recunoscute, persoanele care au dezvoltat boala au mers din ce în ce mai des la doctor, comparativ cu restul populaţiei. În timp, au apărut tipare clare: cu 15 ani înainte, au început să meargă mai des la medicul de familie şi la alţi doctori pentru stări vagi ca oboseală, dureri, ameţeli sau probleme de anxietate şi depresie; cu 12 ani înainte, au crescut vizitele la psihiatru; între opt şi nouă ani înainte, au început să ajungă mai des la neurolog şi oftalmolog, posibil din cauza unor tulburări de vedere sau dureri oculare; cu trei până la cinci ani înainte, au început să meargă mai des la urgenţe şi la investigaţii imagistice (radiologie); iar cu un an înainte de diagnostic, au avut cele mai multe vizite medicale, în special la neurolog, serviciile de urgenţă şi radiologie.
Studiul continuă cercetările anterioare ale echipei, care urmăresc să înţeleagă mai bine faza foarte timpurie a sclerozei multiple, numită fază prodromală, adică perioada în care apar simptome uşoare, dar neclare, înainte ca boala să se manifeste prin semnele tipice. Astfel de faze timpurii sunt deja cunoscute în alte boli neurologice, cum este Parkinson, unde tulburări precum schimbările de dispoziţie, problemele de somn sau constipaţia pot apărea cu ani înainte de simptomele clasice, cum ar fi tremurăturile şi rigiditatea musculară.
„Aceste tipare sugerează că scleroza multiplă are o fază prodromală lungă şi complexă, în care ceva se întâmplă în profunzime, dar încă nu s-a manifestat clar ca fiind această afecţiune. Abia acum începem să înţelegem care sunt aceste semne timpurii de avertizare, iar printre primele indicii par să fie problemele de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia”, spune dr. Marta Ruiz-Algueró, cercetătoare postdoctorală la UBC şi prima autoare a studiului.
Deşi autorii studiului avertizează că marea majoritate a persoanelor care experimentează astfel de simptome generale nu vor dezvolta scleroză multiplă, ei afirmă că recunoaşterea şi caracterizarea fazei prodromale a bolii ar putea ajuta, în viitor, la accelerarea diagnosticului şi la îmbunătăţirea rezultatelor pentru pacienţi.
„Prin identificarea acestor semnale de alarmă mai timpurii, este posibil ca într-un final să putem interveni mai devreme, fie prin monitorizare, sprijin sau strategii preventive. Se deschid astfel noi direcţii de cercetare privind biomarkerii timpurii, factorii de stil de viaţă şi alţi potenţiali declanşatori care ar putea contribui în această fază a bolii şi care până acum au fost trecuţi cu vederea”, a dăugat dr. Tremlett.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
