Riscul de a suferi de demenţă poate creşte pe măsură ce îmbătrânim dacă nu beneficiem de suficient somn cu unde lente. Persoanele de peste 60 de ani au cu 27% mai mai mare risc de a suferi de demenţă dacă pierd doar 1% din acest somn profund în fiecare an, potrivit unui nou studiu.
Somnul cu unde lente sau faza NREM (non-rapid eye movement) este a treia etapă a unui ciclu de somn uman de 90 de minute, care durează aproximativ 20-40 de minute. Este etapa cea mai odihnitoare, în care undele cerebrale şi ritmul cardiac încetinesc, iar tensiunea arterială scade.
Somnul profund ne întăreşte muşchii, oasele şi sistemul imunitar şi ne pregăteşte creierul pentru a absorbi mai multe informaţii.
În cursul acestui an, o cercetare a descoperit că persoanele cu modificări ale creierului legate de Alzheimer s-au descurcat mai bine la testele de memorie atunci când au avut mai mult somn cu unde lente.
„Somnul cu unde lente, sau somnul profund, sprijină creierul îmbătrânit în multe feluri şi ştim că somnul sporeşte eliminarea deşeurilor metabolice din creier, facilitând inclusiv eliminarea proteinelor care se agregă în boala Alzheimer”, spune medicul neurolog Matthew Pase, de la Universitatea Monash din Australia.
Cu toate acestea, până în prezent, cercetătorii nu au fost siguri de rolul somnului cu unde lente în dezvoltarea demenţei.
Descoperirile din acest studiu sugerează că pierderea somnului cu unde lente ar putea fi un factor de risc modificabil pentru demenţă.
În studiu, o echipă internaţională din Australia, Canada şi Statele Unite a examinat 346 de participanţi, care au efectuat două studii de somn peste noapte între 1995 şi 1998 şi între 2001 şi 2003, cu o medie de cinci ani între perioadele de testare.
Această cohortă, care nu avea nicio înregistrare de demenţă la momentul studiului din 2001-2003 şi care avea peste 60 de ani în 2020, le-a oferit cercetătorilor şansa de a examina legătura dintre cei doi factori în timp, comparând seturile de date din cele două studii polisomnografice aprofundate de somn şi apoi monitorizând demenţa în rândul participanţilor până în 2018.
„Le-am folosit pentru a examina modul în care somnul cu unde lente s-a modificat odată cu îmbătrânirea şi dacă schimbările în procentul de somn cu unde lente au fost asociate cu riscul de demenţă la vârsta a doua până la 17 ani mai târziu”, a explicat dr. Pase.
În cei 17 ani de urmărire, au fost înregistrate 52 de cazuri de demenţă în rândul participanţilor.
Nivelurile de somn cu unde lente ale participanţilor înregistrate în studiile de somn au fost, de asemenea, examinate pentru a se stabili o legătură cu cazurile de demenţă.
În general, s-a constatat că rata de somn cu unde lente scade începând cu vârsta de 60 de ani, această pierdere atingând un maxim între 75 şi 80 de ani şi stabilizându-se după aceea.
Comparând primul şi al doilea studiu de somn al participanţilor, cercetătorii au descoperit o legătură între fiecare punct procentual de scădere a somnului cu unde lente pe an şi un risc crescut cu 27% de a dezvolta demenţă.
Acest risc a crescut la 32% atunci când s-au concentrat asupra bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă.
Studiul Inimii Framington măsoară mai multe puncte de date privind sănătatea de-a lungul timpului, inclusiv pierderea volumului hipocampal (un semn timpuriu al bolii Alzheimer) şi factorii comuni care contribuie la bolile cardiovasculare.
Nivelurile scăzute ale somnului cu unde lente au fost legate de un risc mai mare de boli cardiovasculare, de administrarea de medicamente care pot avea un impact asupra somnului şi de prezenţa genei APOE ε4, care este legată de boala Alzheimer.
„Am descoperit că un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer, dar nu şi volumul creierului, a fost asociat cu declinul accelerat al somnului cu unde lente”, spune Pase.
Deşi acestea sunt asocieri clare, autorii notează că acest tip de studiu nu dovedeşte că pierderea somnului cu unde lente cauzează demenţa şi că este posibil ca procesele cerebrale legate de demenţă să cauzeze pierderea somnului.
Pentru ca aceşti factori să fie pe deplin înţeleşi, sunt necesare mai multe cercetări.
Între timp, specialiştii ne îndeamnă să luăm măsuri pentru a ne spori şansele de a avea mai mult somn cu unde lente, care este esenţia, şi să acordăm prioritate obţinerii unui somn suficient, acesta fiind important pentru mai mult decât întărirea memoriei.
Studiul a fost publicat recent în revista medicală JAMA Neurology.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
