Un nou studiu arată că numărul cazurilor de anemie la nivel mondial rămâne în continuare ridicat în rândul femeilor şi copiilor, aproape 2 miliarde de persoane fiind afectate, conform datelor actualizate în 2021.
Un studiu care acoperă trei decenii de date privind anemia la nivel mondial (1990-2021), prezintă o imagine complexă a modului în care mai mulţi factori cheie joacă un rol în această afecţiune care apare deopotrivă la bărbaţi, femei şi copii.
Publicat luni, în The Lancet Haematology, studiul a fost realizat de Institutul pentru Statistică şi Evaluare în Sănătate (IHME), cu sediul în Seattle, şi Global Burden of Disease anemia.
„Din acest studiu de 30 de ani, ştim că imaginea globală în jurul anemiei s-a îmbunătăţit, dar există încă disparităţi mari în funcţie de zona geografică, diferenţa de sex, şi vârstă”, spune dr. Nick Kassebaum, autorul principal al studiului, şeful echipei de sănătate neonatală şi infantilă a IHME şi profesor în anestezie la universitatea din Washington.
„Am modelat 37 de cauze care stau la baza anemiei. Este foarte important ca medicii să trateze aceste cauze în paralel cu anemia în sine. Sperăm ca aceştia să folosească aceste date pentru a concepe planuri de intervenţie şi tratament mai cuprinzătoare, în special pentru cei mai vulnerabili – femeile de vârstă reproductivă, copiii şi persoanele în vârstă”, a precizat acesta.
La nivel mondial, în 2021, 31,2% dintre femei aveau anemie, comparativ cu 17,5% dintre bărbaţi.
Diferenţa de gen a fost mai pronunţată în timpul anilor de reproducere, între 15 şi 49 de ani.
În această grupă de vârstă, prevalenţa anemiei la femei a fost de 33,7% faţă de 11,3% la bărbaţi.
„De-a lungul anilor, s-a pus foarte mult accent pe reducerea anemiei la nivel global, dar, ca grup, femeile şi copiii au înregistrat cele mai puţine progrese”, spune Will Gardner, cercetător la IHME şi autor principal al lucrării.
Potrivit acestuia, rezultatele studiului reflectă factori precum nutriţia, statutul socio-economic, nevoia nesatisfăcută de contracepţie şi capacitatea de a identifica şi trata cauzele care stau la baza anemiei.
„Datele noastre arată cum un grup – bărbaţii adulţi – s-a descurcat mult mai bine decât alte două grupuri, femeile (15-49 de ani) şi copiii mai mici de cinci ani. Acest lucru vorbeşte despre nevoia de a trece la abordări multisectoriale şi la o mai bună conştientizare culturală pentru a ne asigura că femeile şi copiii nu sunt lăsaţi în urmă”, a mai precizat cercetătorul.
Cauzele anemiei şi impactul acesteia
Principala cauză a anemiei în 2021 a fost deficitul de fier din alimentaţie, constituind 66,2% din totalul cazurilor de anemie, cu 825 de milioane de femei şi 444 de milioane de bărbaţi afectaţi la nivel global.
Aportul inadecvat de fier ar putea fi cea mai frecventă cauză unică a anemiei, dar multe alte condiţii sunt factori majori pentru această afecţiune.
Astfel, studiul a constatat că tulburările ginecologice şi hemoragiile materne au contribuit în mod important la povara anemiei în rândul femeilor de vârstă reproductivă.
În cazul copiilor mai mici de cinci ani, principala cauză a anemiei a fost deficitul de fier din alimentaţie, dar hemoglobinopatiile, alte boli infecţioase, HIV/SIDA şi malaria au fost, de asemenea, contribuţii importante în zonele geografice în care aceste boli sunt prevalente.
„Anemia se manifestă diferit în funcţie de grupul care se luptă cu această afecţiune. În cazul copiilor, anemia poate avea un impact asupra dezvoltării creierului şi a cogniţiei, astfel încât tratamentul şi gestionarea timpurie sunt cruciale. Acest lucru ar putea însemna accesul la alimente de înaltă calitate, bogate în nutrienţi şi/sau primirea unui tratament pentru infecţii parazitare şi malarie”, spune dr. Theresa McHugh, redactor ştiinţific la IHME, care se concentrează pe sănătatea neonatală şi a copiilor.
„Pentru multe femei tinere şi fete, există un deficit de educaţie cu privire la pierderile de sânge în timpul menstruaţiei, opţiuni inadecvate pentru gestionarea eficientă a problemelor menstruale la cele care le au şi nu există suficiente cunoştinţe despre cum să gestioneze şi/sau să inverseze anemia atunci când aceasta apare. Ştim că anemia poate avea un impact asupra sănătăţii mentale, deoarece stările de slăbiciune şi oboseală asociate pot interfera cu activităţile dorite”, a mai explicat medicul.
Studiile anterioare au arătat că anemia este asociată cu rate crescute de anxietate şi depresie şi cu rate mai mari de travaliu prematur, hemoragie postpartum, greutate mică la naştere, gestaţie scurtă, naşterea unui copil mort şi infecţii atât pentru copil, cât şi pentru mamă.
Regiuni şi riscuri
Cercetarea arată că Africa Subsahariană şi Asia de Sud se confruntă în prezent cu cea mai mare povară. În 2021, Africa Subsahariană de Vest (47,4%), Asia de Sud (35,7%) şi Africa Subsahariană Centrală (35,7%) au avut cea mai mare prevalenţă a anemiei.
Regiunile cu cea mai scăzută anemie sunt Australasia (5,7%), Europa de Vest (6%) şi America de Nord (6,8%).
Ţările cu cea mai mare anemie: Mali, Zambia, Togo (fiecare a avut o povară a anemiei >50%).
Ţările cu cea mai scăzută anemie: Islanda, Norvegia, Monaco (fiecare a avut o povară a anemiei <5%).
Variaţia regională în distribuţia bolii s-a reflectat, de asemenea, în povara anemiei specifică cauzei.
De exemplu, HIV/SIDA a fost al doilea cel mai mare contribuitor la anemie în Africa subsahariană sudică.
Anemia datorată malariei a fost cea mai importantă în regiunile din Africa Subsahariană Centrală, de Est şi de Vest.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
