Chirurgul specialist Guenadiy Vatachki, director executiv interimar la Agenţia Naţională de Transplant, a transmis că numai anul acesta au fost făcute peste 300 de transplanturi în România, dar că ţara noastră se pregăteşte să implemnteze un nou program prin care vor putea fi prelevate organe de la pacienţi în moarte cardiacă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
”Până în momentul de faţă s-au efectuat 303 transplanturi în România, în 2023, până astăzi, de la 80 de donatori în moarte cerebrală, restul sunt donatori vii. Este o cifră asemănătoare cu cea de anul trecut, ne-am cam stabilizat după pandemie. Cifrele în 2021 erau cam la jumătate. Acum este deja al doilea an în care avem un ritm, o inerţie care se  păstrează ceea ce e un lucru foarte îmbucurător”, a declarat Guenadiy Vatachki.
 
Medicul a precizat că în Bucureşti a fost înfiinţat un centru de transplant de ficat la copil.
 
”Este minunat că acest centru există, este primul lui an activ, s-a acreditat anul trecut în noiembrie, şi-a început activitatea în 2023, este vorba de o echipă mixtă de la Institutul Fundeni şi Spitalul G. Alexandrescu, operaţiile se fac acolo (...) Acest tip de transplant se făcea înainte la Fundeni, dar în urma directivelor europene şi alte aspecte, este o chestiune sensibilă deoarece terapia trebuie să fie dedicată pentru pediatrie şi atunci a fost nevoie de un centru dedicatpentru transplantul hepatic pediatric”, a precizat Guenadiy Vatachki.
 
Chirurgul s-a referit şi la listele de aşteptare şi a precizat că România se pregăteşte să implemnteze un nou program prin care vor putea fi prelevate organe de la pacienţi în moarte cardiacă.
 
”Listele de aşteptare sunt motivante mai degrabă, ne spun cât de mult de muncă avem. Sigur că întotdeuna este loc de mai bine. Noi depunem eforturi foarte mari pentru a creşte numărul de donatori. Sunt mai multe strategii care se aplică aici, una dintre ele este implementarea donatorului după moartea circulatorie. Să sperăm că anul acesta care urmează, ne vom şi apuca pentru că acum se rescrie legislaţia de transplant printr-un proiect european, desfăşurat de Ministerul Sănătăţii şi în urma căruia o să dezvoltăm şi legislaţia şi ghidurile, protocoalele medicale pentru a putea preleva şi de la astfel de donatori şi astfel să mărim şi numărul de transplanturi”, a spus Guenadiy Vatachki.
 
Medicul a precizat că această tehnologie este folosită adesea în Occident.
 
”Este o tehnologie pe care o foloseşte Occidentul. Pacienţii după moarte cardiacă pot fi eligibili pentru a-şi dona organele. De asemenea, ca şi moartea cerebrală este o fereastră foarte strânsă din aceşti oameni care pot dona, dar ei există şi trebuie să îi identificăm şi în România pentru că trebuie să creştem numărul donatorilor şi numărul transplanturilor. (...) Este un scenariu nou care poate fi adăugat. Creşterea numărului de donatori şi de transplanturi este o problemă complexă, depinde de mai mulţi factori şi atunci strategia este mai complexă. Una dintre acestea este de a implementa donarea de organe după moarte circulatorie (...) Dacă atunci când se opreşte cordul nu este un lucru care hotărăşte moartea pacientului pentru că el poate fi resuscitat şi atunci cordul va reporni şi atunci moartea nu este cardiacă. Deci în urma resuscitării pacientului, dacă acesta nu poate fi resuscitat, dacă se încadrează în criterii poate deveni donator, iar atunci acea inimă poate fi transplantată şi ea să pornească într-un alt pacient”, a adăugat Guenadiy Vatachki.
 
Întrebat ce state au implementat tipul acesta de donatori, Guenadiy Vatachki a explicat că ţări precum Olanda, Marea Britanie, Italia sau Spania folosesc acest tip de donatori.
 
”Aş menţiona Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia unde se practică acest tip de donare şi se descurcă foarte bine cu el. Olanda de asemenea, care cred că are cel mai echilibrat program de donare, o treime sunt de la donator viu, o treime donatori în moarte cerebrală şi o treime sunt donatori în moarte circulatorie”, a mai spus Guenadiy Vatachki.
 
Potrivit datelor de la Agenţia Naţională de Transplant, în România, în 2023 au fost efectuate 199 transplanturi renale din care 6 pediatrice; 89 de transplanturi hepatice din care 8 pediatrice; 11 transplanturi cardiace din care 1 pediatric; un transplant pulmonar. În total au fost făcute 300 de transplanturi dintre care 15 pediatrice. Celor 300 de transplanturi se adaugă alte trei făcute chiar miercuri. Medici de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti care au prelevat ficatul şi rinichii de la un pacient aflat în moarte cerebrală. Organele au fost transplantate cu succes la pacienţi la Institutul Clinic Fundeni.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.