Tratamentele considerate drept o modalitate eficientă de a pierde în greutate pot veni cu un risc crescut de probleme gastrointestinale grave, sugerează un nou studiu.
Agonişti ai peptidei-1 asemanatoare glucagonului (GLP-1) sunt o clasa de medicamente utilizate in tratamentul diabetului zaharat de tip 2 si al obezitatii.
Noi cercetări efectuate de Universitatea din British Columbia (UBC), din Canada, sugerează că mai multe medicamente cunoscute sub numele de agonişti GLP-1 sunt asociate cu un risc crescut de afecţiuni medicale grave, inclusiv gastropareza (paralizia stomacală), pancreatita şi obstrucţia intestinală.
În timp ce studiile anterioare au evidenţiat unele dintre aceste riscuri la pacienţii cu diabet zaharat, acesta este primul studiu de amploare, la nivelul populaţiei, care examinează evenimentele gastrointestinale adverse la pacienţii non-diabetici care utilizează aceste medicamente în mod specific pentru pierderea în greutate.
Constatările au fost publicate pe 5 octombrie, în revista JAMA.
„Având în vedere utilizarea pe scară largă a acestor medicamente, aceste evenimente adverse, deşi rare, trebuie luate în considerare de către pacienţii care se gândesc să le folosească pentru pierderea în greutate”, a declarat unul dintre autori, Mohit Sodhi, absolvent al programului de medicină experimentală de la UBC, care studiază evenimentele adverse ale medicamentelor prescrise în mod obişnuit.
Potrivit acestuia, calculul riscului poate diferi în funcţie de tipul de afecţiune pentru care un pacient foloseşte aceste medicamente, respectiv pentru diabet, obezitate sau doar pentru pierderea generală în greutate.
„Persoanele care sunt altfel sănătoase pot fi mai puţin dispuse să accepte aceste evenimente adverse potenţial grave”, spune el.
Agoniştii GLP-1 au fost iniţial dezvoltaţi pentru gestionarea diabetului zaharat de tip 2, dar au explodat în popularitate în ultimul deceniu ca instrument de pierdere în greutate în afara indicaţiilor (off-label), ajungând la aproximativ 40 de milioane de reţete în Statele Unite în 2022.
Abia în 2021, unele forme ale medicamentelor au fost aprobate ca tratament pentru obezitate.
Cu toate acestea, studiile clinice randomizate care examinează eficacitatea medicamentelor pentru pierderea în greutate nu au fost concepute pentru a capta evenimentele gastrointestinale rare din cauza dimensiunilor mici ale eşantioanelor şi a perioadelor scurte de urmărire.
„Au existat rapoarte anecdotice (bazate pe observaţii faptice personale, ocazionale, nesistematice) despre unii pacienţi care au folosit aceste medicamente pentru pierderea în greutate şi care au prezentat apoi episoade repetate de greaţă şi vărsături secundare unei afecţiuni denumite gastropareză”, a declarat autorul principal, dr. Mahyar Etminan, epidemiolog şi profesor asociat în cadrul departamentului de oftalmologie şi ştiinţe vizuale de la facultatea de medicină a UBC.
„Dar, până acum, nu au existat date din studii epidemiologice mari”, a explicat medicul.
Pentru a contribui la completarea acestui deficit de cunoştinţe, cercetătorii de la UBC au examinat înregistrările cererilor de acoperire medicală de la asigurările de sănătate pentru aproximativ 16 milioane de pacienţi din Statele Unite şi au analizat persoanele cărora li s-a prescris, între 2006 şi 2020, fie semaglutidă (Wegovy, Ozempic, Rybelsus), fie liraglutidă (Saxenda), doi dintre principalii agonişti GLP-1.
Aceştia au inclus pacienţii cu un istoric recent de obezitate şi i-au exclus pe cei cu diabet sau cărora li s-a prescris un alt medicament antidiabetic.
Cercetătorii au analizat dosarele pentru a vedea câţi pacienţi au dezvoltat una dintre cele patru afecţiuni gastrointestinale şi au comparat această rată cu cea a pacienţilor care au folosit un alt medicament pentru pierderea în greutate, bupropion-naltrexonă.
Comparativ cu bupropion-naltrexona, agoniştii GLP-1 au fost asociaţi cu un:
- risc de 9,09 ori mai mare de pancreatită, sau inflamaţie a pancreasului, care poate provoca dureri abdominale severe şi, în unele cazuri, necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală;
- risc de 4,22 ori mai mare de obstrucţie intestinală, prin care alimentele sunt împiedicate să treacă prin intestinul subţire sau gros, ceea ce duce la simptome precum crampe, balonare, greaţă şi vărsături. În funcţie de gravitate, poate fi necesară o intervenţie chirurgicală;
- risc de 3,67 ori mai mare de gastropareză sau paralizie stomacală, care limitează trecerea alimentelor din stomac în intestinul subţire şi are ca rezultat simptome precum vărsături, greaţă şi dureri abdominale;
Studiul a constatat, de asemenea, o incidenţă mai mare a bolilor biliare, un grup de afecţiuni care afectează vezica biliară, dar diferenţa nu s-a dovedit a fi semnificativă din punct de vedere statistic.
Cercetătorii spun că, deşi evenimentele sunt rare, în condiţiile în care milioane de oameni din întreaga lume folosesc aceste medicamente, ar putea duce totuşi la apariţia acestor afecţiuni la sute de mii de persoane.
„Aceste medicamente devin din ce în ce mai accesibile şi este îngrijorător faptul că, în unele cazuri, oamenii pot pur şi simplu să meargă online şi să comande acest tip de medicamente atunci când s-ar putea să nu aibă o înţelegere deplină a ceea ce s-ar putea întâmpla. Acest lucru contravine direct consimţământului în cunoştinţă de cauză”, a declarat Sodhi.
Între timp, cercetătorii speră că agenţiile de reglementare şi producătorii de medicamente vor lua în considerare actualizarea etichetelor de avertizare pentru aceste produse, care în prezent nu includ riscul de gastropareză.
„Aceasta este o informaţie esenţială pe care pacienţii trebuie să o cunoască pentru a putea solicita asistenţă medicală în timp util şi pentru a evita consecinţele grave”, a precizat Sodhi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
