Un detergent obişnuit pentru vase a redus contaminarea bacteriană a unor dispozitive medicale de unică folosinţă utilizate la pacienţi, fără diferenţe semnificative faţă de alcoolul 70% şi acidul peracetic. Autorii studiului suedez subliniază că metoda este destinată exclusiv situaţiilor extreme, în care lipsa severă de materiale ar putea impune reutilizarea unor dispozitive concepute pentru o singură utilizare, şi nu poate înlocui procedurile validate de dezinfecţie sau sterilizare.
Lipsa dispozitivelor medicale de unică folosinţă poate deveni o problemă majoră în timpul războaielor, dezastrelor sau altor crize care afectează aprovizionarea unităţilor sanitare. În astfel de situaţii, reutilizarea unor materiale poate ajunge o soluţie de ultimă instanţă, însă există puţine date despre metode simple de curăţare care ar putea fi aplicate atunci când resursele obişnuite nu mai sunt disponibile.
Cercetători de la Universitatea din Göteborg au evaluat trei asemenea metode într-un studiu publicat recent în revista Prehospital and Disaster Medicine.
Studiul a inclus 90 de dispozitive de unică folosinţă utilizate în sălile de operaţie: tuburi endotraheale, măşti laringiene, seringi, seturi pentru administrare intravenoasă, catetere urinare şi sonde nazogastrice.
Dispozitivele au fost repartizate aleatoriu pentru curăţare cu detergent obişnuit pentru vase, alcool 70% sau acid peracetic. Fiecare dispozitiv a fost periat timp de 30 de secunde, menţinut timp de zece minute în soluţia respectivă şi apoi lăsat să se usuce la aer.
Toate cele trei metode au redus semnificativ cantitatea de bacterii, fără diferenţe semnificative între ele.
Pentru dispozitivele utilizate la nivelul căilor respiratorii, cercetătorii au efectuat şi teste moleculare pentru 28 de agenţi patogeni respiratori.
Înainte de curăţare, bacterii precum Haemophilus influenzae (bacilul gripal, care poate provoca infecţii respiratorii) şi Staphylococcus aureus (stafilococul auriu, care poate provoca diferite infecţii) au fost identificate în 14 dintre cele 30 de probe (aproximativ 47%). După curăţare, toate probele testate au fost negative.
Cercetătorii au observat indicii ale unei potenţiale contaminări încrucişate atunci când seringile şi seturile pentru administrare intravenoasă au fost curăţate împreună cu alte dispozitive. Fenomenul nu a mai fost observat atunci când acestea au fost curăţate separat.
Cercetătorii nu au observat deteriorări structurale sau funcţionale ale dispozitivelor după procedură. Studiul a fost însă de mici dimensiuni, iar rezultatele microbiologice obţinute în aceste condiţii nu demonstrează că dispozitivele pot fi reutilizate în siguranţă în practica medicală obişnuită.
Autorii precizează că asemenea metode nu înlocuiesc procedurile validate de sterilizare şi dezinfecţie. Ele ar putea fi luate în considerare numai ca ultimă soluţie, în situaţii excepţionale de război, dezastre sau întreruperi severe ale aprovizionării, când dispozitivele medicale necesare nu mai sunt disponibile.
Medikatv.ro
