Degenerescenţa maculară este o formă de pierdere a vederii centrale, care afectează sute de milioane de persoane la nivel mondial şi este în creştere în ceea ce priveşte prevalenţa. Degenerarea este consecinţa deteriorării celulelor pigmentare retiniene. Organismul uman nu este capabil să crească şi să înlocuiască aceste celule odată ce ele încep să moară, aşa că oamenii de ştiinţă au explorat metode alternative pentru a le înlocui.
În eforturile de a aborda principala cauză a orbirii în ţările dezvoltate, oamenii de ştiinţă au folosit nanotehnologia pentru a ajuta la regenerarea celulelor retinei.
„În trecut, oamenii de ştiinţă cultivau celule pe o suprafaţă plană, ceea ce nu este relevant din punct de vedere biologic”, a declarat Barbara Pierscionek, biochimist la universitatea Anglia Ruskin (ARU), din Marea Britanie, într-un comunicat al universităţii.
Cu ajutorul acestor noi tehnologii, s-a demonstrat că liniile celulare se dezvoltă mult mai bine într-un mediul 3D , a explicat ea.
O echipă care a inclus cercetători biomedicali de la universitatea Nottingham Trent a fabricat platforma de susţinere 3D (schelă) din nanofibre de polimer pe care au acoperit-o cu un steroid pentru a reduce inflamaţia.
Utilizând o tehnică numită electrospinning, care produce fibre cu o lăţime nanometrică prin împroşcarea unui polimer topit într-un câmp de înaltă tensiune, echipa a reuşit să menţină o schelă de susţinere suficient de subţire.
Polimerul de poliacrilonitril pe care l-au folosit a asigurat rezistenţa mecanică, iar polimerul de tip Jeffamine atrage apa, permiţând, în esenţă, ca schela sintetică să acţioneze ca o membrană.
Capacitatea de a atrage apa, de care dispune materialul este cea care ajută celulele să se lege de schela susţinere şi încurajează creşterea lor, dar atunci când efectul este prea puternic, acesta a fost asociat şi cu moartea celulelor în cercetările anterioare.
Cu noua formulă, sistemul a dus la creşterea şi longevitatea celulelor de laborator din retină şi le-a menţinut viabile timp de cel puţin 150 de zile.
„Această cercetare a demonstrat, pentru prima dată, că schelele de susţinere din nanofibre tratate cu o substanţă antiinflamatoare, precum fluocinolon acetonida, pot spori creşterea, diferenţierea şi funcţionarea celulelor în epiteliul pigmentar retinian”, explică Pierscionek.
Încercările anterioare au folosit colagen şi celuloză pentru a crea o schelă similară, dar noua abordare sintetică este mai uşor compatibilă cu sistemul imunitar uman şi mai simplu de modificat.
Noul studiu a demonstrat că această metodă poate menţine sănătos stratul unic necesar de celule retiniene, producând biomarkeri care indică faptul că acestea funcţionează mai natural decât ceea ce s-a constatat atunci când cresc pe alte medii.
„Există încă multe lucruri pe care nu le ştim despre cât de viabilă va fi această abordare în medicina regenerativă pentru tratarea pacienţilor cu degenerare maculară, întrucât nu abordează problema biocompatibilităţii cu ţesutul uman”, avertizează oamenii de ştiinţă în lucrarea lor.
Există o mare diferenţă între a creşte celule în laborator şi a avea un substitut de ţesut funcţional în interiorul unui organism, au mai adăugat ei.
Alte cercetări în acest domeniu investighează deja dacă celulele cultivate în laborator pot fi conectate la alte tipuri de celule retiniene pentru a forma unităţi funcţionale de ţesut.
În continuare echipa va investiga dacă celulele pot menţine o bună alimentare cu sânge, înainte de a putea fi luate în considerare pentru testare în interiorul unui sistem viu.
Cercetare a fost publicată în Materials & Design.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
