Salariaţii din Casele de Pensii solicită modificarea proiectului legii salarizării prezentat de Ministerul Muncii, aceştia arătând că modificările aduse proiectului, comparativ cu variantele anterioare ale acestuia, aduc scăderi veniturilor lor. În plus, proiectul include diferenţe semnificative între salarizarea angajaţilor din sistemul de pensii de la nivel central şi salarizarea celor din Casele de Pensii teritoriale. Sindicaliştii din sistem avertizează că, în cazul în care proiectul va fi menţinut în forma actuală, vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activităţii.
”Federaţia Naţională Solidaritatea Socială a Muncii îşi exprimă profunda nemulţumire faţă de forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice şi solicită modificarea prevederilor care afectează veniturile salariaţilor din casele de pensii. Analiza comparativă realizată de Federaţie asupra proiectului din 20 august, în raport cu variantele anterioare, evidenţiază o diminuare a valorii de referinţă de la 4.100 lei la 4.000 lei, în timp ce diferenţele dintre aparatul central al CNPP şi casele teritoriale de pensii sunt menţinute şi, pentru funcţiile de execuţie, chiar amplificate. În proiectul din 16 iulie 2026, valoarea de referinţă era de 4.100 lei. În varianta din 20 august, aceasta este redusă la 4.000 lei. Pentru un consilier superior, această modificare înseamnă o reducere a valorii teoretice a salariului de la 11.480 lei la 11.200 lei la nivelul CNPP (Casa Naţională de pensii – n.r.) şi de la 8.815 lei la 8.600 lei în grila teritorială”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Naţionale Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la Blocul Naţional Sindical.
Sindicaliştii din sistemul de pensii atrag atenţia că o nouă lege a salarizării ”nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul, în condiţiile în care obiectivul trebuie să fie creşterea reală a veniturilor şi menţinerea puterii de cumpărare”.
Aceştia spun că problemele cele mai mari ale proiectului legii îi vizează pe salariaţii caselor teritoriale de pensii care, prin comparaţie cu proiectele anterioare ale actului normativ, constată că noul proiect le-ar aduce scăderi de venituri.
”În proiectul din 20 august, pentru funcţia de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la CNPP şi 2,15 în teritoriu. Raportat la valoarea de referinţă de 4.000 lei, rezultă o diferenţă de 2.600 lei brut lunar. Mai mult, prin introducerea treptelor «superior 2», «superior 3» şi «superior 4», diferenţa nu se reduce, ci creşte progresiv, ajungând la aproximativ 3.388 lei brut lunar la treapta «superior 4». În cazul personalului contractual, analiza indică diferenţe de aproximativ 30–32% între nivelul central şi cel teritorial pentru funcţiile analizate”, argumentează sindicaliştii, subliniind că este vorba despre salariaţi care prestează aceeaşi activitate, utilizând sisteme informatice şi proceduri similare, dar au criterii de salariare diferite.
În acest context, federaţia sindicală consideră nejustificat criteriul de salarizare ”central” versus ”teritorial”.
O altă nemulţumire a sindicaliştilor din Casele de Pensii se referă la perspectiva evoluţiei salariilor lor, arătând că există riscul ca o parte dintre angajaţi să ajungă să beneficieze de majorări nominale fără creşteri salariale efective.
”Aceasta este principala temere a salariaţilor: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la acelaşi nivel, în timp ce costul vieţii şi inflaţia vor continua să erodeze puterea de cumpărare. Federaţia consideră că o lege a salarizării trebuie să producă creşteri salariale reale, nu doar o reaşezare a coeficienţilor şi menţinerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii. În cazul în care proiectul va fi menţinut în forma actuală şi solicitările salariaţilor nu vor fi soluţionate, organizaţiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activităţii. Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeaşi valoare şi despre garanţia că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială şi pierdere a puterii de cumpărare”, mai transmit sindicaliştii.
