România rămâne statul membru al Uniunii europene cu cei mai mulţi copii care nu sunt cuprinşi în educaţia preşcolară - 21,8% dintre copiii români din această grupă de vârstă versus 9,8%, media UE. Participarea la educaţia preşcolară este puternic influenţată de statutul socio-economic al familiei. Astfel, la grupa de vârstă între 3 ani şi începutul şcolar, copiii în risc de sărăcie sau excluziune socială reprezintă 31,1%, dar ponderea lor este mult mai ridicată în rândul celor excluşi de la educaţie preşcolară (42%) şi mult mai scăzută în rândul beneficiarilor unei educaţii preşcolare cu durată mare (16%). Din 6 iulie, Salvaţi Copiii România dă startul celei de-a 29-a ediţii a Grădiniţelor estivale. Totodată, Şcoala mobilă a organizaţiei va ajunge la copiii cu acces redus sau inexistent la educaţie, din zone izolate sau din comunităţi „profund afectate de sărăcie”. Peste 1.000 de voluntari sunt implicaţi în programele de sprijin socio-educaţional estivale.
„Vulnerabilităţile socio-economice se transmit de multe ori de la o generaţie la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educaţia. Integrarea educaţională a copiilor încă din etapa educaţiei timpurii este soluţia care funcţionează. În absenţa unor eforturi susţinute de sprijinire a copiilor din familii vulnerabile, astfel încât aceştia să-şi continue sau să-şi reia cu succes participarea la educaţie şi să-şi atingă potenţialul, este foarte probabil să observăm, din nou, cum vulnerabilitatea şi dezavantajele familiilor defavorizate vor fi preluate de generaţia copiilor lor ”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
Analiza făcută în rândul părinţilor copiilor participanţi la Grădiniţele Estivale 2025 indică o pondere extrem de redusă a părinţilor care apreciază că veniturile familiei acoperă pe deplin nevoile. În acelaşi timp, peste 4 din 5 respondenţi (86%) afirmă că veniturile nu acoperă sau abia acoperă strictul necesar al familiei.
Pentru copiii care nu au fost înscrişi anterior la grădiniţă, motivele cel mai des identificate de părinţi au fost: lipsa informaţiilor, insuficienţa locurilor şi lipsa actelor. Atunci când optează pentru alte motive, părinţii identifică fie lipsa resurselor financiare, fie remigraţia (întoarcerea în ţară după o perioadă de locuire în străinătate).
Dacă analizăm motivele identificate de părinţi pentru nefrecventarea cu regularitate a grădiniţei, în cazul celor 46 de copii care, deşi înscrişi, nu au fost prezenţi nici măcar în jumătate din zilele de curs, observăm că motivul cel mai frecvent invocat ţine de statutul socio-economic al familiei – imposibilitatea de a acoperi costurile asociate cu frecventarea grădiniţei (22 cazuri), urmat de alte motive (cel mai des identificat fiind inadaptarea copilului la program sau la colectiv/cadru didactic) (11 cazuri) şi problemele de sănătate (10 cazuri).
Grădiniţele estivale ajung la cea de-a 29-a ediţie
Programul Grădiniţa estivală se derulează din anul 1998 şi se adresează copiilor de vârstă preşcolară care nu au mers la grădiniţă sau care au frecventat sporadic grădiniţa şi care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor grădiniţe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învăţământ de masă.
În cei 28 de ani de activităţi estivale au fost sprijiniţi pedagogic, precum şi socio-economic, 18.987 de copii - 11.616 copii la Grădiniţa estivală şi 7.371 de elevi în programul estival de educaţie remedială.
Impactul programului:
• dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii: de la 16% la intrarea în program la peste 60% la finalizarea programului;
• dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii: 8% la intrarea în program, 56% la finalizarea programului;
• 94% dintre copii au fost înscrişi în învăţământul de masă, restul de 6% sunt în monitorizare şi vor fi înscrişi în anul şcolar următor.
În anul 2026 vor fi organizate activităţi estivale pentru peste 1.500 de copii, dintre care 300 de preşcolari organizaţi în 28 de grupe (în Bucureşti şi 14 judeţe) şi 1.200 de elevi din grupuri vulnerabile (copii afectaţi de sărăcie, copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, copii romi) din Bucureşti (Sectoarele 1,2,3,5,6) şi judeţele Argeş (Piteşti), Braşov (Braşov), Caraş-Severin (Reşiţa – 2 şcoli), Constanţa (Constanţa, Mangalia), Cluj (Comşeşti), Dâmboviţa (Târgovişte – 2 şcoli), Dolj (Craiova – 2 şcoli), Hunedoara (Petrila, Lupeni), Iaşi (Iaşi– 3 şcoli), Mureş (Tg. Mureş– 2 şcoli, Sighişoara), Neamţ (Piatra Neamţ), Suceava (Suceava), Timiş (Timişoara, Checea) şi Vaslui (Negreşti).
Totodată, Şcoala mobilă va ajunge în comunităţile vulnerabile din Bucureşti, sectoarele 5 şi 6 şi Iaşi - zona Şes Bahlui si mediul rural din judeţ.
Medikatv.ro
