Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor a adoptat ”Raportul privind speciile invazive”, care oferă o imagine de ansamblu bazată pe argumente ştiinţifice, analizează tendinţele şi evidenţiază posibilele modalităţi de gestionare a situaţiei, anunţă Ministerul Mediului. Peste 3.500 din cele 37.000 de specii invazive, din regiuni din întreaga lume, reprezintă ameninţări globale majore pentru natură, economie, securitatea alimentară şi sănătatea umană, se arată în raport.
Ministerul Mediului a anunţat, marţi, că la a zecea Reuniune Plenară a Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES 10), desfăşurată la Bonn, în Germania, a fost adoptat ”Raportul privind speciile invazive (IAS)”.
”Raportul IAS este rezultatul a 4 ani de analiză efectuată de 86 de oameni de ştiinţă (din 49 de ţări şi multe discipline) susţinută de 200 de autori contribuitori şi bazată pe mai mult de 13.000 de referinţe. Este primul raport global, de sinteză, care adună cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice despre speciile invazive. Acest raport oferă o imagine de ansamblu bazată pe argumente ştiinţifice, analizează tendinţele actuale şi viitoare şi evidenţiază posibilele modalităţi de gestionare cu scopul de a informa factorii de decizie”, a arătat sursa citată.
Potrivit acestui raport, peste 3.500 din cele 37.000 de specii invazive, care au fost introduse de multe activităţi umane în regiuni din întreaga lume, reprezintă ameninţări globale majore pentru natură, economie, securitatea alimentară şi sănătatea umană. Speciile invazive (IAS) joacă un rol cheie în 60% din extincţiile globale ale plantelor şi animalelor şi costă umanitatea mai mult de 400 de miliarde de dolari pe an – o sumă care s-a quadruplicat în fiecare deceniu din 1970. Odată cu mişcarea provocată de globalizare, degradarea mediului şi schimbările climatice, se estimează că numărul speciilor migratoare invazive şi impactul acestora vor creşte în viitor.
”Raportul IPBES privind speciile migratoare invazive este un instrument foarte oportun şi valoros pentru factorii de decizie, deoarece căutăm să punem în aplicare angajamentele noastre globale privind biodiversitatea. Acesta confirmă faptul că, prin Regulamentul IAS, UE este pe calea cea bună pentru a combate această ameninţare la adresa biodiversităţii. De asemenea, ne-am angajat să continuăm acţiunile printr-o ţintă ambiţioasă IAS în Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit Virginijus Sinkevičius.
Conform Ministerului Mediului, speciile invazive reprezintă unul dintre cei cinci factori majori ai pierderii biodiversităţii la nivel global, alături de schimbările de utilizare a terenurilor şi a mării, de exploatarea directă a organismelor, de schimbările climatice şi poluare. Raportul oferă dovezi, instrumente şi opţiuni pentru a ajuta guvernele şi părţile interesate să atingă un nou obiectiv global ambiţios privind speciile migratoare invazive – Obiectivul 6 al Cadrului global de biodiversitate Kunming-Montreal adoptat recent, care are ca scop reducerea introducerii speciilor invazive cu cel puţin 50% până în 2030.
”Experţii IPBES consideră că măsurile sunt insuficiente pentru a face faţă acestor provocări. În timp ce 80% dintre ţări au ţinte legate de gestionarea speciilor invazive în planurile lor naţionale de biodiversitate, doar 17% au legi sau reglementări naţionale care abordează în mod special aceste probleme. Raportul precizează că, pentru aproape toate contextele, există instrumente de gestionare, opţiuni de guvernare şi acţiuni ţintite care funcţionează, cum ar fi prevenirea, eradicarea, reţinerea şi controlul. În UE, 88 de specii migratoare invazive sunt strict reglementate, din care 47 de specii de animale şi 41 de specii de plante de interes pentru Uniune. Impactul şi distribuţia IAS în Europa au fost descrise la începutul acestui an într-un raport specific al Centrului comun de cercetare. UE abordează deja speciile invazive ca o ameninţare la adresa biodiversităţii prin Regulamentul UE privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor invazive. Acesta îşi propune să prevină, să reducă la minimum şi să diminueze impactul asupra biodiversităţii autohtone şi a serviciilor ecosistemice. Regulile vizează, de asemenea, limitarea daunelor sociale şi economice. Există o listă a speciilor invazive de interes pentru Uniune care sunt supuse unor restricţii şi măsuri specifice, cum ar fi cele de păstrare, import, vânzare, reproducere, creştere şi eliberare în mediu”, se mai arată în comunicat.
Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030 se referă şi la angajamentul de a gestiona speciile invazive consacrate şi de a reduce numărul de specii din Lista Roşie cu 50% până în 2030. Statele membre trebuie să ia măsuri preventive pentru depistarea timpurie şi eradicarea rapidă a acestor specii, precum şi să le gestioneze pe cele deja răspândite pe teritoriul lor.
La nivel naţional, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a derulat, în perioada 2018-2023, proiectul Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 referitor la prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive ce a avut ca obiectiv crearea instrumentelor ştiinţifice şi administrative necesare pentru managementul eficient al speciilor alogene invazive din România, proiect finalizat în cursul lunii august.
Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES) este un organism interguvernamental, înfiinţat în anul 2012, care oferă informaţii relevante pentru factorii de decizie cu privire la biodiversitate, ecosisteme şi beneficiile pe care acestea le oferă oamenilor, România fiind membră a platformei din anul 2016.
Organizaţia lucrează în prezent la alte trei evaluări: Evaluarea legăturilor dintre biodiversitate, apă, alimente şi sănătate (evaluarea intersectorială), Evaluarea cauzelor care stau la baza pierderii biodiversităţii şi a factorilor determinanţi ai schimbărilor transformatoare şi a opţiunilor pentru realizarea viziunii 2050 pentru biodiversitate (evaluare transformatoare a modificărilor), Evaluarea metodologică a impactului şi dependenţei afacerilor asupra biodiversităţii şi a contribuţiilor naturii la oameni (evaluarea afacerilor şi a biodiversităţii).
Aceste evaluări vor fi finalizate şi propuse spre adoptare la sesiunile următoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
