Ministrul Apărării, Radu Miruţă, consideră că Şantierul Naval de la Mangalia poate fi salvat doar dacă în perioada următoare va produce navele prevăzute în programul SAFE. El a precizat că se poate contribui la salvarea acestui şantier prin nişte comenzi pe care Armata Română să le plătească.
Radu Miruţă a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, despre afirmaţia conform căreia este o prioritate ca Şantierul Naval Mangalia să fie salvat şi se poate face acest lucru dacă navele de patrulare aflate în programul SAFE vor fi construite acolo.
”Este metoda de salvare a şantierului de la Mangalia-2 Mai”, a afirmat ministrul Apărării.
El a fost întrebat dacă exclude varianta ca acele nave să fie realizate la şantierul naval Damen de la Galaţi.
”România este într-o dispută la Mangalia 2-Mai cu firma la care dumneavoastră faceţi referire. Eu vă spun foarte asumat că, dacă aş avea o putere unică în ţara asta, nici n-aş sta pe gânduri despre metode legale prin care să pot să salvez un şantier strategic. Vă spun cu informaţiile de la Ministerul Economiei trecute prin mintea mea că Şantierul Naval de la Mangalia-2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave. Pentru ca să poţi produce astfel de nave, prima oară trebuie existe o comandă şi cineva care să le plătească. Şi ăsta este, dacă vreţi, aranjamentul pe care l-am identificat ca Armata Română să contribuie la salvarea şantierului prin nişte comenzi pe care Armata Română să le plătească”, a declarat ministrul Apărării.
El a explicat că şantierul de la Mangalia este cel mai mare din ţările membre ale Uniunii Europene.
”Şantierul acela are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane şi are o datorie, în dispută, ce e drept, încă, de 162 de milioane, cred că a mai crescut, că în fiecare lună creşte. Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85, că datoria e de 162. Mi-am dat seama că, doar jucând cu aceşti doi parametri, şantierul ăla va muri. Atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare, într-un pachet mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant întreg pachetul. E cel mai mare şantier naval din ţările membre ale Uniunii Europene. Este un şantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică şi pentru care România în al 12-lea ceas ar face o mare greşeală dacă ar greşi din nou. Pentru că s-a ajuns în situaţia asta, 85 mai mic decât 162, pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alţii făceau asta”, a transmis ministrul Apărării.
Miruţă a adăugat că îşi doreşte ca şantierul să rămână la statul român şi să producă acolo comenzi pentru Armata Română.
”E momentul ca lucrurile astea să fie oprite, da, e un context greu că, dacă îmi spuneaţi că valorează 162 şi datoria era 85, probabil că s-ar fi găsit mult mai repede cineva. Noi vrem să rămână la statul român, vrem ca acolo să se modernizeze, vrem ca acolo să se producă comenzi pentru Armata Română. Este trist ca în aceeaşi ţară să vorbim despre nişte comenzi pe sume mari de bani, care să nu poată fi executate de latura cealaltă a aceleiaşi ţări, şi anume industria naţională de apărare. Pentru că, an după an, a fost doar un instrument şi un mecanism prin care de ţara asta s-a bătut joc în timp ce vedeam o vânzare, puneam o burtieră acolo că a venit nu ştiu ce investitor şi după aceşti şapte ani aflam că, de fapt, intră în lichidare, intră în insolvenţă şi după aceea în faliment”, a afirmat Radu Miruţă.
El a comparat unele companii din industria de apărare cu povestea lui Dănilă Prepeleac.
”E ca în povestea cu Dănilă Prepeleac. Ai plecat la târg cu o pereche de boi şi te-ai întors cu o pungă goală. Cam ăsta este traseul, în general, al multor companii din industria naţională de apărare, pe care eu încerc chiar şi în pasul târziu în care mă nimeresc să fiu aici să-l opresc”, a menţionat ministrul Apărării.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
