Psihologul Yolanda Creţescu a relatat pentru News.ro că în ultimii ani are în îngrijire pentru psihoterapie tot mai mulţi pacienţi, cei mai mulţi dintre ei tineri, care folosesc gazul ilariant sau protoxidul de azot pe post de drog. În România gazul ilariant este folosit pentru pacienţi, în ginecologie şi stomatologie de exemplu, ca analgezie inhalatorie, în anumite situaţii stabilite strict de medic. El există însă şi în tuburile de frişcă sub presiune. Tinerii scot acest gaz, îl transferă în baloane şi îl inhalează. Gazul ilariant este legal în România, însă, folosit în scop recreaţional, pe post de drog, poate da efecte dintre cele mai grave asupra sănătăţii: afectare neuronală gravă, delir, afectare cardiacă, sunt doar câteva dintre acestea. În Franţa au avut loc recent campanii de informare pe scară largă, dar şi în alte state, în urma unor accidente rutiere grave sau a deceselor provocate pe fondul consumului de gaz ilariant.
"În ultimii ani am văzut din ce în ce mai mulţi pacienţi care folosesc protoxid de azot ("gaz ilariant") ca drog recreaţional. Această tendinţă nu este doar o problemă locală în România, ci se răspândeşte rapid în rândul tinerilor din Europa şi America de Nord.
Cei mai mulţi dintre ei nu sunt "dependenţii tipici de droguri" pe care ţi-i imaginezi. Publicul ţintă principal sunt studenţi, tineri profesionişti, chiar şi minori, iar scenariile sunt concentrate la petreceri, festivaluri, baruri sau la petreceri acasă.
Modul de utilizare este foarte caracteristic: protoxidul de azot din cartuşele pentru sifon de frişcă (un produs de bucătărie complet legal, uşor de achiziţionat) este transferat în baloane, apoi inhalat direct din balon. Uneori, pentru a economisi bani, unii oameni inhalează direct din cartuş, ceea ce poate provoca degerături grave", a explicat Yolanda Creţescu.
De la euforia obţinută pentru câteva minute, la dependenţă. Efectul gazului ilariant trece foarte repede, ceea ce conduce la un consum repetat tocmai pentru a putea fi obţinute repede aceleaşi efecte. "Există studenţi care consumă sute de cartuşe"
"Ceea ce caută ei este un sentiment de euforie extrem de scurt, de câteva secunde, uneori însoţit de râs necontrolat, ameţeală şi distorsiuni vizuale şi auditive. Acest sentiment durează doar 2 până la 3 minute, după care dispare.
Problema este exact aici. Din cauza efectului prea scurt, în aceeaşi seară oamenii pot inhala un balon după altul, repetat, ajungând de la "distracţie ocazională" la consum compulsiv. Există studenţi care consumă sute de cartuşe într-o singură noapte, iar în cazuri grave, unii ajung să consume echivalentul a 2000 de cartuşe pe săptămână. Aceştia ajung de obicei la noi cu două atitudini: fie minimalizează complet riscurile - "este doar un gaz de bucătărie, nu este drog", fie sunt deja îngrijoraţi de amorţeala sau slăbiciunea membrelor, care persistă.
Tratamentul pe care îl oferim trebuie să facă faţă complicaţiilor neurologice grave, nu doar controlului comportamental. Consumul prelungit epuizează vitamina B12 din organism, provocând leziuni ale nervilor, amorţeală a membrelor, tulburări de mers, şi chiar lezări ale măduvei spinării care pot fi reversibile sau nu", a explicat psihologul.
Cauzele din spatele consumului de gaz ilariant. Ele sunt stabilite împreună cu psihologul care oferă pacientului alternative de reglare emoţională.
"Intervenţia psihologică este de obicei centrată pe persoană, pe termen scurt, combinând educaţia, stabilirea obiectivelor şi terapia cognitiv-comportamentală. Ajutăm pacienţii să recunoască declanşatorii emoţionali care îi determină să recurgă la acest gaz, de obicei pentru a face faţă stresului sau anxietăţii şi îi învăţăm strategii alternative de reglare emoţională. Dar premisa este că pacientul trebuie să se oprească sau să reducă semnificativ consumul, altfel injectarea de B12 nu va salva nervii deja afectaţi", a precizat aceasta.
Consumul de gaz ilariant, de multe ori, nu are loc de sine stătător. Gazul este combinat cu alcool sau cu alte tipuri de droguri la petreceri sau festivaluri. Consumul suprapus este foarte periculos, spune Yolanda Creţescu, pentru că poate fi afectat grav sistemul nervos central. Se poate ajunge chiar şi la deces.
"Consumul combinat este deosebit de frecvent. Rezultatele cercetărilor arată că aproximativ două treimi dintre consumatori combină protoxidul de azot cu alte substanţe, cel mai frecvent alcool, urmat de canabis sau ketamină. Aceasta este o combinaţie extrem de periculoasă: alcoolul şi protoxidul de azot sunt ambele depresori ai sistemului nervos central, iar suprapunerea poate duce la pierderea cunoştinţei, aspiraţie în căile respiratorii, hipotensiune arterială severă, chiar deces.
Este un semnal de alarmă. Apariţia acestui comportament în rândul tinerilor arată că au apărut breşe uriaşe în reglementare şi educaţie: oamenii cred că, pentru că este un "produs de bucătărie" legal, este sigur. Din perspectiva sănătăţii publice, ar trebui să tratăm asta ca pe o problemă de dependenţă şi leziuni neurologice, nu ca pe o simplă "distracţie inofensivă"", a explicat pentru News.ro psihologul Yolanda Creţescu.
Ce spune Dr. Gabriel Gorun, medic primar de medicină legală la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici. "În Statele Unite sunt studii care spun că adolescenţii de până la 14 ani, circa 20% dintre ei, au încercat cel puţin o dată o astfel de substanţă", spune medicul. La noi acest tip de consum are o istorie mai veche.
"Substanţele din care face parte şi gazul ilariant se numesc substanţe inebriante, substanţe îmbătătoare, substanţe care aparţin unei clase particulare de substanţe psihoactive. Este foarte vechi, cel puţin în România are o istorie foarte lungă, să nu uităm, primii noştri consumatori de substanţe psihoactive au fost aşa-zişii aurolaci. Pentru că şi acei solvenţi şi acele vopseluri şi ce alte substanţe mai adăugau în pungile cu care-i vedeam pe străzi sau prin canalizări, în general benzină sau chiar eter sau acetonă uneori se puteau folosi. Aşadar, acest consum care a virat acum doar spre protoxidul de azot este doar o variaţie a unei istorii mai vechi pe care o avem şi noi, dar nu numai noi, întreaga omenire. Să nu uităm că eteromania în Irlanda în secolul XIX a fost declarată epidemică, iar în Statele Unite sunt studii care spun că adolescenţii de până la 14 ani, circa 20% dintre ei au încercat cel puţin o dată o astfel de substanţă. Aşadar, aceste substanţe care acum în România au devenit relativ mai uşor de procurat sunt cunoscute practicii psihopsihiatrice şi toxicologice", a explicat medicul.
Dr. Gorun vorbeşte despre accesibilitatea crescută la substanţele de genul gazului ilariant, despre imposibilitatea de a fi depistate la testările care se fac pentru consum de substanţe şi despre relativa legalitate a posesiei lor. Iar lucrurile nu se opresc uneori la folosirea acestui tip de gaz. "Am avut un caz relativ recent în care administrarea a fost făcută într-o pungă în care s-a pulverizat conţinutul unui întreg spray deodorant", a atras atenţia medicul.
"Din păcate, într-adevăr, facilitatea procurării lor, relativa legalitate a posesiei lor - nu sunt nişte substanţe care prin ele însele să fie declarate incompatibile cu statutul de deţinere, de exemplu a deţine vopseluri sau benzină sau prenadez, lipiciuri, nu este ilegal. Pe de altă parte, da, sunt foarte uşor de administrat, practic pe bucăţi de cârpă sau în pungi. Am avut un caz relativ recent în care administrarea a fost făcută într-o pungă în care s-a pulverizat conţinutul unui întreg spray deodorant, din acelaşi considerent al obţinerii unor efecte psihoactive, dar şi pe fondul înlocuirii oxigenului din acel spaţiu, punga închisă, şi hipoxia contribuind suplimentar la efectele psihoactive pe care le dorea pacientul.
Deci, revenind, aceste molecule de care am tot spus, din toate aceste tipuri de substanţe, sunt nişte molecule foarte, foarte mici şi foarte puţin complexe. Ele nu pot fi detectate decât în corpurile delicte care au fost supuse analizei criminalistice de către organele judiciare, nicidecum în probele biologice de la persoane. Se pot face doar nişte analize de tip criminalistic în care să căutăm excipienţi ai acestor substanţe, de exemplu particule de vopsea sau alte substanţe care erau de adaos, plumbul, de exemplu, la benzină, dar nu prea se mai foloseşte acum benzină cu plumb. Aşadar, aceste substanţe nu pot fi detectate în probele biologice", a explicat Dr. Gorun.
De la primele simptome care par mai puţin grave, la altele, care afectează starea de sănătate ireversibil. Între acestea nu este distanţă mare. În cazurile în care dozele sunt mărite sau administrarea este repetată, pot apărea forme grave de delir sau halucinaţii, spune medicul, dar şi afectare gravă a creierului şi a inimii.
"La primele simptome pe care le declanşează sunt acestea de excitaţie psihică, euforie, de ameţeală, dezorientare, dar la doze mai mari sau dacă se repetă administrarea, pot să apară chiar forme grave de delir sau chiar şi halucinaţii. În protoxidul de azot, ce este relativ specific este această stare confuzională cu senzaţie de levitaţie. Din păcate, însă, în administrarea cronică, repetată, riscă să producă polinefrite sau chiar degenerescenţă neuronală centrală.
Asta înseamnă că pacientul va dezvolta tulburări neurologice grave, uneori chiar şi anemie. Este o formă de intoxicaţie practic care nu mai permite sângelui să transporte oxigen. Aşadar, când ne uităm la un astfel de pacient, într-o primă fază îl vedem extrem de vesel, extrem de exuberant, extrem de agitat şi dacă-l examinăm clinic mai bine o să vedem însă că este nesigur pe el, vorbeşte cu dificultate, este agitat, are iluzii sau halucinaţii, iar uneori, ce este şi mai periculos este că poate produce aritmii cardiace care pot fi chiar şi fatale", a explicat pentru News.ro Dr. Gabriel Gorun, medic primar de medicină legală.
Medikatv.ro
