Ministrul Muncii continuă discuţiile cu sindicaliştii pe proiectul Legii salarizării unitare, joi venind la negocieri sindicatele din educaţie. Preşedintele Federaţiei “Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat că la discuţii vor fi făcute propuneri ca debutantul în învăţământ, care are studii superioare, să primească dublul salariului minim pe economie, salarizarea să nu depindă exclusiv de vechime şi cei care muncesc mai mult şi mai bine, să poată fi stimulaţi corespunzător, dintr-un fond de premiere.
“Am lucrat pe mai multe variante de lege, că dacă stăm să ne gândim bine, este varianta 284 din perioada domnului Boc, pe urmă varianta doamnei Rovana Plumb, pe urmă numeroasele variante ale guvernului Cioloş. Acum, discutăm o nouă variantă, aşteptăm să vedem care e conţinutul acestei variante, care sunt salariile preconizate pentru sistemul de învăţământ universitar şi preuniversitar, în câte etape vor fi acordate creşteri salariale, dacă vor exista aceste creşteri. Deci vedem care sunt datele tehnice şi vedem în ce măsură Ministerul Muncii a ţinut cont de propunerile federaţiilor sindicale reprezentative”, a spus Marius Nistor, la intrarea în sediul Ministerului Muncii.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” a precizat că sindicaliştii şi-ar dori ca salariile debutantului în învăţământul preuniversitar, cu studii superioare de lungă durată, să fie dublul salariului minim pe economie, pentru ca educaţia să devină un domeniu atractiv şi din punct de vedere salarial pentru cei care îşi doresc o carieră didactică, precizând că până la vocaţie, trebuie să existe şi recompensa financiară.
Marius Nistor a mai spus că salarizarea în educaţie nu mai trebuie să depindă exclusiv de vechime, pentru că nu este normal ca un cadru didactic să aştepte peste 40 de ani ca să poată obţine un salariu maxim în sistemul de învăţământ.
“Noi chiar am propus ca, după 25 de ani vechime în învăţământ preuniversitar şi nu numai, să poţi ajunge la un nivel salarial cât mai ridicat cu putinţă. Bineînţeles că aceasta ar avea impact şi vizavi de pensiile pe care le-ar avea colegii noştri în momentul în care vor ajunge la vârsta de pensionare. Va fi o contribuţie mai mare la bugetul asigurărilor sociale şi de stat şi categoric ar însemna un plus pentru ei”, a precizat Nistor.
Liderul sindical a mai spus că ar trebui să se poată face şi o diferenţiere din punct de vedere salarial, astfel încât cei care muncesc mai mult şi mai bine să poată fi stimulaţi corespunzător.
“Este bine să existe un fond de premiere de cel puţin 5% la dispoziţia unităţilor de învăţământ şi, pe baza unor criterii cuantificabile foarte clare, să poţi face acele diferenţieri salariale în rândul colegilor care lucrează în învăţământul preuniversitar şi universitar”, a adăugat Nistor.
El a precizat că impactul bugetar anunţat de Ministerul Muncii şi Guvernul ar fi de 32 de miliarde de lei pentru tot sistemul bugetar, iar termenul final de aplicare a noii legi ar fi 2021.
“Pe mine, cel puţin, ca lider de sindicat şi cadru didactic, m-ar interesa ce se va întâmpla în sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar începând de anul acesta. O primă creştere a existat, dar trebuie să vedem cât de repede se vor opera celelalte creşteri salariale. Oricum, nu e timp de aşteptat. Dacă ne dorim o resursă umană care să fie bine motivată, dacă dorim să îi atragem pe cei care au vocaţie spre sistemul de învăţământ, categoric salarizarea trebuie să se schimbe”, a mai spus Marius Nistor.
Preşedintele Federaţiei “Spiru Haret” a precizat că un profesor debutant are un salariu de aproximativ 1.500 de lei, iar cel care are peste 40 de ani vechime ajunge la 2.900, maxim 3.000 de lei.
“Atât timp cât în învăţământul preşcolar, acolo sunt probleme masive, şi în învăţământul primar, cu mare greutate se reuşeşte acoperirea resursei umane, cu greu reuşim să găsim educatoare, cu greu reuşim să găsim învăţători, clar trebuie să se întâmple ceva şi ar trebui să se întâmple din punct de vedere salarial în primul rând. Dar atrag atenţia că, dacă această lege va intra în vigoare, dacă acele creşteri salariale sunt cele anunţate de minister, calitatea nu va creşte în educaţie doar pe baza creşterilor salariale. Toate aceste măsuri trebuie dublate şi de măsuri care să îi determine pe cei care nu lucrează corespunzător să înţeleagă că, odată ce eşti bine recompensat, trebuie să oferi şi calitate în activitatea ta”, a mai spus Nistor.
Discuţiile privind proiectul Legii salarizării unitare au început luni, primii care au fost la negocieri fiind sindicaliştii din apărare şi ordine publică. Negocierile au continuat marţi cu sindicatele din sănătate, iar după discuţiile cu sindicaliştii din educaţie, vineri vor merge la Ministerul Muncii reprezentanţii instituţiilor de cultură şi federaţiile din cultură.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat miercuri că, potrivit Legii salarizării unitare pe care urmează să o trimită în Parlament în câteva săptămâni, nu vor mai exista clase de salarizare ca până acum, ci vor fi făcute departajări pe funcţii, grade şi gradaţii.
Ministrul a spus că în 2018 primii cărora le vor creşte salariile în totalitate sunt cei din sistemul sanitar, ceilalţi bugetari urmând să beneficieze de aceste creşteri gradual, în următorii patru ani.
”N-ar trebui să fie o surpriză pentru absolut nimeni această lege unică a salarizării şi prinicipiile ei pentru că sunt foarte bine prezentate în programul de guvernare. Avem o anvelopă de 32 de miliarde de lei pentru patru ani de creştere a salariilor bugetarilor, însemnând, pe medie, o creştere cu 56% în patru ani”, a declarat ministrul Muncii.
Lia Olguţa Vasilescu a precizat că Legea salarizării unitare este finalizată, dar înaintre de trimiterea ei în Parlament a considerat că sunt necesare discuţii cu sindicatele.
Potrivit acesteia, legea este modificată faţă de variantele care ”au tot fost prezentate publicului”.
”Noi am fost foarte atenţi să nu ieşim din această anvelopă de 32 de miliarde. Împrună cu Ministerul de Finanţe, în urmă cu o săptămână, când am considerat noi că avem finalizată acestă lege, am făcut un calcul, ieşeam la 31 de miliarde, dar, desigur, după discuţiile pe care le vom avea cu sindicatele va trebui să facem încă un nou calcul înainte de a transmite Parlamentului, astfel încât să nu avem niciun leu în plus faţă de cât ne-am asumat”, a explicat Olguţa Vasilescu.
Totodată, ministrul a spus că legea salarizării schimbă foarte multe principii, ea nemafiind pe clase de salarizare, ci pe funcţii, grade şi gradaţii.
”În prima lună din 2018 cresc salariile la sistemul sanitar, ei sunt primii care vor beneficia de acestă creştere salarială în totalitate, la ceilalţi urmează să se facă gradual, în următorii patru ani. Avem, de asemenea, un fond de premiere de 5% care este la dispoziţia ordonatorului de credite, dar aceşti bani nu pot fi daţi decât în acord cu sindicatele. Rămânem pe 30% sporuri la ordonatorii de credite. În aceste sporuri trebuie să intre obligatoriu acel voucher de vacanţă care, de asemenea, este cuprins în programul de guvernare şi două norme de masă însemnând două salarii minime pe economie şi, de asemenea, este un capitol separat pentru indemnizaţiile demnitarilor, primarilor şi viceprearilor care se calculează începând cu salariul mediu pe economie”, a spus ministrul Muncii.
Ea a precizat că a făcut acest lucru pentru că la toţi ceilaţi bugetari se porneşte de salariul de bază, la care se adaugă sporurile, ”ori demnitarii, primarii şi viceprimarii au indemnizaţii care nu cuprind niciun fel de sporuri, nici măcar sporuri de vechime”.
Ministrul susţine că se vor corecta toate inechităţiile care sunt la ora actuală în sistemul de salarizare, urmând că după 2021, ”fiecare bugetar în parte să urce cu rata inflaţiei”.
”Absolut toţi bugetarii vor avea parte după 2021 de o creştere egal”, a mai susţinut ministrul Muncii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
