România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienţilor la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat, Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), prezent la evenimentul Profit Health.forum - Sistemul sanitar românesc - Eficienţă, siguranţă, bariere Ediţia a XII-a. Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa şi nu cu cele din Europa.
"Barierele cele mai mari le întâmpinăm din cauza unei finanţări insuficiente a medicamentelor pentru populaţie. Avem un nivel de finanţare destul de scăzut a sistemului sanitar, implicit şi a nevoii de medicamente, şi, din această cauză, pacienţii au suferit foarte mult de-a lungul ultimilor 20 de ani. În România, în perioada dintre 2008 şi 2014, accesul pacienţilor la medicamente inovative a fost complet blocat. Iar această întârziere în ce priveşte accesul la tratamente moderne, s-a repercutat şi asupra perioadei următoare. Avem în continuare întârzieri, în pofida unui oarecare dezgheţ care se observă în ce priveşte accesul pacienţilor la medicamente inovative. Fără îndoială, medicina personalizată, medicamente personalizate, reprezintă vârful de lance tehnologic în domeniul medical, dar, practic, a ajunge să ai acces la aceste medicamente este, în continuare, extrem de limitat. Este o chestiune de resurse financiare pe de o parte, pe de altă parte este şi o chestiune de resurse umane, pentru că ai nevoie de specialişti de top, care să fie pregătiţi să lucreze cu asemenea produse, cu asemenea informaţii, cu tehnologiile aferente unor astfel de tratamente", a spus Zaharescu.
România este în urmă faţă de alte state UE şi ar avea nevoie de o accelerare, însă fondurile foarte reduse nu permit acest lucru.
Ponderea în PIB a fondurilor este în jurul a 5%, faţă de o medie europeană de 8-9%.
"Lucrurile sunt într-o continuă transformare, dar viteza cu care are loc această transformare este încă scăzută şi, dacă vrem să ajungem să ne apropiem de celelalte ţări din Uniunea Europeană şi de standardele europene de tratament, trebuie să accelerăm un pic ritmul în care invoaţia medicală este admisă şi acceptată. Încă avem întârzieri majore. Este nevoie şi de o finanţare corespunzătoare a acestor procese. Din păcate, în România de-a lungul ultimilor 30 de ani nu a excelat deloc din acest punct de vedere, cu un 5,2% din PIB alocat pentru sănătate per ansamblu, suntem, din păcate, undeva la nivelul mediei ţărilor din Africa. Şi totuşi, suntem o ţară europeană, unde media alocărilor se învârte undeva la 8-9%", a explicat acesta.
Sărăcia bugetului pentru sănătate este evidenţiată şi de modul în care acesta este susţinut. O contribuţie majoră vine din taxa claw-back, o suprataxă instituită asupra producătorilor de medicamente.
"Pe de altă parte, nu trebuie să neglijăm faptul că o bună parte din resursa financiară pe care sistemul financiar românesc o foloseşte în tratarea pacienţilor, vine dintr-o suprataxare a industriei farmaceutice. Producătorii de medicamente plătesc undeva între 15 şi 20%, peste toate celelalte taxe pe care le plăteşte orice agent economic în România, ca o taxă claw-back. Această suprataxare face ca unul din patru pacienţi să fie tratat pe banii industriei farmaceutice şi nu pe banii sistemului sanitar, cum ar fi normal", arată reprezentantul ARPIM.
Taxa clawback a fost introdusă în 2009 ca o măsură temporară, în contextul crizei financiare, şi a afectat exclusiv producătorii de medicamente. Aceştia trebuie să achite o taxă pentru a acoperi diferenţa dintre cât are CNAS buget pentru decontări într-un an şi cât decontează efectiv pentru medicamente.
Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au iniţiat un proiect de lege vizând taxa clawback, care se află pe circuitul de avizare interministerială.
Conferinţa a fost organizată cu sprijinul ARPIM, Banca Transilvania, Stada şi BRD, fiind transmisă în direct şi la PROFIT NEWS TV şi MEDIKA TV.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
