Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat la conferinţa pe tema proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”, că încă suntem departe de media Uniunii Europene la capitolul raportare a infecţiilor intraspitaliceşti. Un proiect realizat cu fonduri norvegiene are însă în vedere tocmai controlul acestor infecţii dar şi gestionarea consumului de antibiotice, o problemă gravă în România, dar şi în multe alte state. În acest sens, anul acesta vor fi implementate în 5 spitale din Capitală, dar şi din ţară, o serie de ghiduri şi protocoale referitoare la testarea rezistenţei la antimicrobiene, supravegherea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi la prescrierea judicioasă de antibiotice în spitalele selectate. La finalul proiectului, aceste ghiduri vor fi îmbunătăţite după testarea şi evaluarea lor în activitatea medicală curentă, depuse pentru aprobare la Ministerul Sănătăţii şi aplicate apoi la scară largă, în toate spitalele din ţară. Este pentru prima dată când se realizează un astfel de proiect în România, iar specialiştii care l-au conceput spun că proiectul are întârziere de un an, din cauza situaţiei pandemice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Prof. Alexandru Rafila: „Noi am reuşit până în momentul de faţă să elaborăm câteva documente care erau necesare sistemului de sănătate din România şi erau necesare şi pentru integrarea activităţilor. Din câte ştiţi, rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială, aşa numitul concept one health, care include în afară de medicina umană cea din sectorul veterinar şi factorii de mediu. Acest concept se extinde şi în alte domenii, nu numai în domeniul rezistenţei la antimicrobiene, pentru că în mod evident impactul mediului sau al animalelor asupra sănătăţii umane este totdeauna important şi abordarea aceasta integrată este cea corectă ca să putem să gestionăm problemele majore de sănătate publică.

În ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice şi emergenţa infecţiilor cu bacterii multirezistente, controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale, este o problematică care a fost discutată de foarte mult timp în România, s-au mai făcut şi paşi concreţi dar încă suntem departe de o situaţie ideală şi din această cauză am avut o oportunitate reprezentată de aceste fonduri norvegiene care finanţează priorităţi şi din sectorul sanitar.

În cadrul acestui proiect s-au dezvoltat nişte ghiduri şi protocoale în cele trei domenii care trebuie să lucreze împreună pentru a ţine sub control această emergenţă a rezistenţei la antimicrobiene: domeniul microbiologiei care este implicat în diagnosticul specific pentru pacienţi, nu numai pentru pacienţi, este vorba despre compartimentul de supraveghere şi control al infecţiilor, adică epidemiologia din spital şi, bineînţeles este vorba despre medicii prescriptori, specialişti în boli infecţioase sau cu alte specialităţi care sunt responsabili de buna practică în prescrierea de antibiotice.

Prof.Rafila: „Acest model de bună practică trebuie extins la nivel naţional. Utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebui utilizate, antibiotice de primă intenţie”

Aceste domenii au în momentul de faţă intrumentele profesionale care pot fi folosite şi urmează pilotul în 5 spitale în care vrem să vedem cum sunt ele aplicate, care sunt nevoile de ameliorare sau de schimbare, va urma şi un training al personalului din aceste spitale şi ulterior acest model de bună practică trebuie să fie extins la nivel naţional încât şi România să poată să atingă cel puţin câteva ţinte: una dintre ţinte este cea legată de reducerea consumului de antibiotice şi schimbarea structurii consumului de antibiotice, pentru că utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebui utilizate, antibiotice de primă intenţie, de asemenea să ajungem cu spitalele din România să putem să facem un diagnostic microbiologic de bună calitate, care ar putea să fie favorizat şi de faptul că, există în sfârşit, după 30 de ani şi în România specialitatea de microbiologie medicală, aşa cum a existat înainte şi cum există în toate ţările din UE.

Prof. Rafila: Încă infecţiile asociate asitenţei medicale sunt subraportate în România, ne apropiem de 1% din proporţia de pacienţi externaţi

Urmează un an de lucru, de pilotare a acestor ghiduri, de modificare a lor şi de extindere la nivel naţional încât să putem să avem informaţii pertinente, coerente, care să reflecte realitatea, încă infecţiile asociate asistenţei medicale sunt subraportate în România, ne apropiem de 1% din proporţia de pacienţi externaţi, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene, nu pentru că ne-am dori să avem mai multe infecţii, dar ne dorim să ştim realitatea şi să încercăm măcar infecţiile invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele româneşti şi lucrurul ăsta are influenţă foarte bună asupra mortalităţii”,  a declarat ministrul Sănătăţii.

Dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală a explicat că, atât timp cât infecţia nosocomială va fi incriminată ca infracţiune, nu va exista o raportare corectă a acesteia. În acest sens, trebuie create în România, aşa cum există şi în alte state, nişte niveluri acceptabile de infecţii nosocomiale şi doar depăşirea acestora să fie eventual sancţionată.

„Este o problemă cu care noi ne confruntăm de ani de zile, problema rezistenţei bacteriene. Nu-mi doresc să joc rolul de Casandră, dar dacă nu luăm nişte măsuri şi dacă nu le luăm repede, norii negrii ai sfârşitului epocii antibotice se apropie destul de repede. Domnul ministru Rafila făcea referire la o bună practică în prescrierea antibioticelor, şi cred că aici avem încă foarte mult de lucru. Trebuie să formăm şi trebuie să lucrăm zilnic la această bună practică în privinţa antibioticelor, în aşa fel încât să intre într-o rutină, să devină un automatism modul în care prescriem în mod raţional antibiotic.

O a doua problemă la care aş vrea să mă refer este repoziţionarea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Nimeni nu-şi doreşte să le ascundă, dar fenomenul subraportării acestor infecţii în România este o problemă veche şi încă nerezolvată. Fără a încerca să-i disculpăm pe cei care într-adevăr nu respectă bunele reguli de practică medicală, cred că trebuie să regândim modul în care aceste infecţii nosocomiale sunt raportate.

Dr. Cătălin Apostolescu: „O parte din infecţiile nosocomiale provin dintr-un malpraxis, dar nu orice infecţie nosocomială este egală cu malpraxisul

Atât în spaţiul public, cât şi la nivelul reglementărilor, s-a indus ideea că infecţia nosocomială reprezintă un malpraxis, ceea ce este greşit. Este adevărat, o parte din infecţiile nosocomiale provin dintr-un malpraxis, dar nu orice infecţie nosocomială este egală cu malpraxisul şi atâta vreme cât infecţia nosocomială va fi incriminată ca infracţiune, să nu ne mirăm că nimeni nu va raporta corect aceste infecţii nosocomiale. Atâta vreme cât infecţia nosocomială, indiferent care este valoarea ei,este considerată ca un factor negativ în aprecierea managementului spitalului, iar să nu ne mirăm că nu vor fi raportate. Este nevoie să creăm nişte paliere de infecţii nosocomiale care sunt acceptabile şi care sunt în toată lumea şi numai depăşirile acestor paliere să fie eventual penalizate. Altfel nu vom avea niciodată o raportare corectă, niciodată nu vom şti care este nivelul de infecţii nosocomiale în România”, a explicat Dr. Apostolescu în cadrul conferinţei online în care a fost prezent şi ministrul Sănătăţii.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş a explicat că proiectul va duce la crearea unei strategii foarte necesare în România şi de care era nevoie de multă vreme. Dr. Marinescu: „În primul rând vom avea un diagnostic corect pentru infecţiile nosocomiale”

„Cred că un proiect pilot care cred că va duce la o finalitate şi la o strategie era de aşteptat de multă vreme. Cred că încă din anii 90 şi mai ales în ultimii 10 ani, când vorbeam de infecţiile intraspitaliceşti, era practic o gaură neagră despre care se vorbea foarte puţin şi în general când un spital raporta mai mult decât trebuie, se considera că este un spital cu probleme. Cred că realitatea este, în momentul în care ai un procent, care nu este mare dar care îţi arată foarte clar ce infecţii cu germeni multirezistenţi ai şi unde te afli, pentru că o secţie de ATI care la un moment dat nu raportează deloc aceste infecţii este clar că ori nu este de pe pământ, ori are o subdiagnosticare evidentă şi cred că nu se întâmplă doar în România, diferenţa este că în România cifrele arătau extrem de bine şi fără să aibă vreo legătură cu realitatea, iar INBI Matei Balş, ce a încercat în ultimii ani este să vină tocmai cu o diagnosticare corectă. În momentul în care ai mijloacele prin care să pui acest diagnostic, lucrurile devin mai simple, dacă le şi raportezi şi ştii de unde pleci, cred că poţi să fii un exemplu şi pentru ceilalţi.

Vreau să cred că din acest program – pilot, la acest lucru vom ajunge, în primul rând că vom avea un diagnostic corect pentru infecţiile nosocomiale şi de aici vom discuta cum să gestionăm partea legată de antibiotice, pentru că este evident că ceea ce se întâmplă în momentul de faţă cu antibioticele, s-a ajuns într-un punct în care şi medicul de familie şi orice medic prescrie antibiotic fără să plece de la o relaţie de cauzalitate, practic, prescrie, pe principiul ”mai bine să fie în plus decât în minus”, ori se pare că avem şi reacţii adverse şi clar că duce la o creştere a rezistenţei. Eu cred că lucrurile vor merge foarte bine cu acest program şi că peste 5 ani sau 3 ani de acum încolo vom avea şi nişte efecte care să fie mult mai clare”, a declarat medicul.

Dr. Mugur Ardelean, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias a explicat importanţa proiectului. Dr. Ardelean: „Îmi doresc ca în urma derulării acestui proiect, să nu mai aud cifra 0 în ceea ce priveşte infecţiile asociate asistenţei medicale. Nu există cifra 0 în Medicină!”

„Vorbesc ca director de spital, proiectul este important pentru că probabil în momentul în care prevederile ghidurilor elaborate vor fi implementate, ne vor permite cu adevărat să cunoaştem magnitudinea acestei probleme şi vom şti să dimensionăm şi răspunsul pe care trebuie să-l aibă instituţia în faţa acestei probleme , a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei la antimicrobiene. Eu personal îmi doresc ca, în urma derulării acestui proiect să nu mai aud cifra 0 în ceea ce priveşte infecţiile asociate asistenţei medicale. 0 nu este o cifră în Medicină, nu există cifra 0 în Medicină! Ar trebui interzisă!”.

INFO PLUS

Proiectul Întărirea Capacităţii Instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România este implementat cu ajutorul fondurilor norvegiene. ( Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021). Unul dintre obictivele acestui proiect este de a elabora o strategie naţională pentru limitarea rezistenţei la antimicrobiene. În acest sens mai mulţi specialişti din domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecţioase, în consultare cu experţi ai Institutului Norvegian de Sănătate Publică şi experţi ai OMS au elaborat o serie de ghiduri şi o metodologie comună celor 3 domenii de activitate. Este vorba despre trei ghiduri: Ghidul de diagnostic microbiologic şi evaluarea rezistenţei la antimicrobiene, ghidul de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi ghidul pentru prescrierea judicioasă a antibioticelor. Pe toată perioada acestui an aceste trei ghiduri vor fi implementate în 5 spitale din Capitală şi din ţară, într-un proiect pilot: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş,Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău,Spitalul Universitar de Urgenţă Elias,Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila”, plus Institutul National de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Bals”, ca promotor de proiect. Practic înainte de implementarea acestor ghiduri şi protocoale în aceste uităţi sanitare, medicii ( microbiologi, epidemiologi, specialişti în boli infecţioase şi alţi clinicieni ) , dar şi asstenţii medicali, vor lua parte la activităţi specifice de instruire. La finalul proectului, aceste ghiduri şi proceduri vor fi refăcute ca urmare a testării lor în spitale, depuse apoi pentru aprobare la Ministerul Sănătăţii şi aplicate la nivel naţional. Proiectul a fost însă întârziat cu un an din cauza pandemiei. Acesta va fi terminat la sfârşitul acestui an. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.