Primăria Capitalei precizează că se doreşte ca Parcul Brâncuşi să rămână spaţiu verde, fiind analizate pârghiile legale aplicabile în acest sens. Terenul a fost retrocedat, dar se află, din ianuarie, sub interdicţie temporară de construire.
Primăria Capitalei face precizări privind situaţia terenului retrocedat cunoscut în prezent ca Parcul Brâncuşi, în urma unor proteste ale localnicilor.
"Avem aceeaşi dorinţă, ca şi a locuitorilor din zonă, ca Parcul Brâncuşi să rămână spaţiu verde. Ne dorim să găsim o soluţie, ca şi în cazul celor 4,6 hectare de spaţiu verde recuperate din Parcul Verdi, şi îi asigur pe bucureşteni că voi face toate demersurile pentru ca interesul public să primeze. Recuperarea spaţiilor verzi retrocedate de-a lungul anilor este şi va rămâne o preocupare constantă a mandatului meu. Există pârghii legale pe care le analizăm, pentru a readuce în proprietatea oraşului Parcul Brâncuşi, în beneficiul locuitorilor din zonă, având în vedere că la data retrocedării acest teren era amenajat ca spaţiu verde şi că pentru amenajarea sa au fost realizate investiţii din fonduri publice. Vestea bună este aceea că, încă din ianuarie, am promovat, la Primăria Capitalei, un act normativ care a plasat terenul sub interdicţie temporară de construire", a spus primarul general, Gabriela Firea.
Conform Primăriei Capitalei, Parcul Brâncuşi este în prezent încadrat, prin Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti (PUG), ca zonă de locuit (L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderent rezidenţiale situate în afara zonei protejate).
Cu toate acestea, terenul se află în prezent sub "interdicţie temporară de construire până la clarificarea litigiilor din punct de vedere juridico-administrativ referitor la statutul de spaţiu verde", interdicţie prevăzută în HCGMB nr. 49/2019. Este vorba despre Hotărârea prin care a fost aprobat, în luna ianuarie, Planul Urbanistic Zonal PUZ sector 3, care încadrează terenul tot în categoria L3a, dar cu această interdicţie.
"Iniţiativa de a atribui Parcului, prin PUZ, această menţiune, a venit tocmai pentru a bloca eventualele dorinţe ale proprietarilor de a construi în zone care au funcţionat ani de zile ca spaţii verzi. Facem menţiunea că actualul proprietar a dobândit terenul în urma unei restituiri în natură, dispusă în anul 2011, prin Dispoziţia Primarului General nr. 13660. La momentul retrocedării, terenul avea deja realizate investiţii pentru amenajarea ca spaţiu verde şi ca loc de joacă pentru copii, investiţii realizate de Primăria Sectorului 3 pe un teren care, la acel moment, era ocupat de construcţii ilegale (circa 340 de garaje)", precizează Primăria Capitalei.
Comisia municipală pentru analiza şi identificarea soluţiilor pentru trecerea în proprietatea Municipiului Bucureşti a terenurilor retrocedate şi amenajate ca spaţii verzi sau locuri de joacă pentru copii a fost înfiinţată prin DPG nr. 901/13.07.2017, ca urmare a indentificării mai multor astfel de situaţii. Suprafeţele totale restituite în natură, care reprezentau spaţiu verde din parcuri în Municipiul Bucureşti, conform evidenţelor la nivelul anului 2017, însumau aproximativ 36 de hectare, iar cele care reprezentau spaţii verzi/locuri joacă - de aproximativ 23 hectare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
