Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că lucrările de construcţie la podul Ciurel continuă până la motivarea instanţei, întrucât autorizaţia pentru începerea lucrărilor are la bază două documente administrative, un PUZ emis de municipalitate şi unul pentru Primăria Sectorului 6, iar deocamdată nu se ştie care dintre acestea a fost contestat în instanţă.
Primăria Capitalei aşteaptă motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care în 10 februarie a decis, definitiv, anularea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Penetraţia Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti-Piteşti.
"Lucrările de construcţie se desfăşoară în continuare. Podul Ciurel va asigura legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada A1. Există două contestaţii în instanţă, formulate de diverşi proprietari. Una dintre ele a avut termen săptămâna trecută, instanţa s-a pronunţat, dar aşteptăm motivarea. Autorizaţia care a fost emisă pentru începerea lucrărilor are la bază două documente administrative: un Plan Urbanistic Zonal emis de Primăria Municipiului Bucureşti şi un Plan Urbanistic Zonal emis pentru Primăria Sectorului 6. Ambele documente administrative prevăd construcţia acestui obiectiv, dar nu ştim care dintre cele două documente administrative a fost contestat în instanţă", a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei, Alexandru Ichim.
Acesta a precizat că lucrările continuă în baza unei autorizaţii de contrucţie emisă legal.
Planul Urbanistic Zonal pe baza căruia a fost aprobată construirea unuia dintre cele mai importante proiecte ale primarului suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost anulat de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti prin decizia definitivă din 10 februarie. Instanţa a considerat că hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti numărul 131/30.08.2012 este nelegal emisă.
În 4 noiembrie 2015, Tribunalul Bucureşti a luat aceeaşi decizie, care însă nu a fost nedefinitivă, fiind contestată cu recurs de Primăria Capitalei şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Locuitorii din satul Roşu, comuna Chiajna, judeţul Ilfov au contestat încă din 2013 documentele Primăriei Capitalei, pe motiv că aşa-numita autostradă suspendată promovată de Sorin Oprescu trece prea aproape de Uzina de Tratare şi de Producţie a Apei Potabile de la Roşu. Un al motiv pentru care a fost contestat proiectul Primăriei Capitalei a fost că lucrările s-au făcut fără certificat de descărcare de sarcină arheologică de la Ministerul Culturii. Construcţia urma să se efectueaze peste situl Militari - Câmpul Boja, sit recunoscut în Repertoriul Arheologic Naţional pentru că în zonă ar exista urmele unei necropole care ar fi avut rădăcini în neolitic. De asemenea, arheologii ar fi găsit aici urmele unei aşezări datând din perioada daco-romană.
Chiar dacă decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, Primăria Capitalei nu a pierdut definitiv lupta cu locuitorii din Roşu. Potrivit avocatului Dumitru Dobrev, cel care i-a reprezentat pe contestatarii proiectului Penetraţia Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti-Piteşti, susţine că există un vid legislativ, iar municipalitatea are posibilitatea să autorizeze o aşa-zisă intrare în legalitate care, în realitate, să mascheze continuarea aceluiaşi proiect.
Lucrările sunt executate de asocierea de firme JV Bogl - Astaldi - Eurocontruct - Tehnologica şi Proiect Bucureşti.Termenul estimat pentru finalizare este de trei ani, lucrările fiind demarate la începutul anului 2014. Valoarea proiectului este de aproximativ 580 de milioane de lei, conform devizului general.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
