Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, într-o ceremonie publică, Legea privind realizarea Autostrăzii Iaşi-Târgu, în prezenţa reprezentanţilor celor două asociaţii civice ieşene care militează pentru autostradă, dar şi a parlamentarilor care au iniţiat proiectul.
După semnarea decretului, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut următoarea alocuţiune:
„Mulţumesc pentru susţinere! Vi se datorează acest eveniment!
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Domnilor primari,
Excelenţă,
Doamnelor şi domnilor,
Bine aţi venit la Cotroceni, în primul rând! Două zile ne mai despart de marea sărbătoare a românilor - împlinirea unui secol de când naţiunea noastră s-a regăsit între graniţele aceluiaşi stat modern. În ajunul Centenarului, am semnat legea „Autostrăzii Unirii”, care consfinţeşte obligaţia statului român de a construi un drum de mare viteză care să traverseze Carpaţii şi să lege două provincii istorice, Moldova şi Transilvania.
Am promulgat această lege în cadrul unei ceremonii publice ţinute într-un loc încărcat de simboluri, această sală, Sala Unirii, tocmai pentru a transmite un mesaj cât se poate de clar: la 100 de ani de la înfăptuirea idealului naţional, guvernanţii au obligaţia de a face unirea reală.
Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea, care reprezintă recunoaşterea şi aprecierea eforturilor pe care fiecare dintre dumneavoastră, iniţiatori şi membri ai societăţii civile, le-aţi făcut pentru ca acest proiect să devină, astăzi, lege. Mulţumesc, de asemenea, şi presei, pentru că a transformat dezbaterea din societate într-un subiect aflat în prim-planul agendei cotidiene.
Pentru ca acest proiect să ajungă, într-un final, lege, a existat o presiune publică foarte puternică, venită în primul rând din exasperare. Cred că este important să nu uităm cum s-a ajuns aici. De-a lungul timpului, absenţa unor proiecte mari de infrastructură a avut efecte negative pentru România. De exemplu, regiunea Moldovei, deşi beneficiază de o resursă umană de foarte bună calitate, se confruntă cu o migraţie acută a forţei de muncă, iar potenţialul de dezvoltare al acestei zone, inclusiv în comparaţie cu altele, s-a diminuat substanţial. Moldova este singura mare regiune istorică fără o autostradă, deşi acest proiect se află pe agenda publică de 11 ani. Vorbim, aşadar, despre o perioadă extrem de lungă, în care este de neconceput că problema nu şi-a găsit o soluţionare. Prin indolenţa şi amatorismul unor politicieni, această nevoie absolut legitimă s-a transformat într-o chestiune de securitate sau de siguranţă naţională.
Este, însă, trist că a fost nevoie de o lege pentru ca guvernanţii să fie obligaţi să facă paşi concreţi. Nu acesta este scopul legiferării. Realizarea unor obiective de acest fel nu ar fi trebuit să aştepte o intervenţie a Parlamentului, Guvernul fiind cel care deţine toate pârghiile şi resursele pentru administrarea ţării. Faptul că legiuitorul a ales să intervină în această problematică sancţionează de fapt pasivitatea guvernelor de-a lungul timpului şi a celui actual, în mod special, în realizarea unor obiective cruciale pentru dezvoltarea ţării, în beneficiul românilor. Factorii politici ar fi trebuit să dea dovadă de viziune şi să adopte măsurile necesare cu mult timp înainte de celebrarea acestui moment istoric, astfel încât în anul Centenarului să putem circula deja pe „Autostrada Unirii”, nu abia să discutăm despre demararea procedurilor pentru realizarea acesteia.
Onorată audienţă,
Românii nu au vrut un lucru excepţional sau imposibil de realizat. Ei au avut şi au o dorinţă legitimă, de bun simţ: o autostradă de 300 de kilometri care să unească două regiuni istorice. În definitiv, această lege este expresia voinţei legitime a cetăţenilor acestei ţări care aşteaptă realizări concrete, pe măsura momentului în care ne aflăm. Politicienii trebuie să livreze ceea ce au promis, astfel încât românii să trăiască mai bine în ţara lor. Aşadar, este un moment foarte potrivit ca, în ajunul Centenarului Marii Uniri, să reflectăm serios la modul în care ne dorim să arate România viitoare. Suntem cu toţii de acord că o Românie fără autostrăzi este o Românie condamnată la subdezvoltare.
Oamenii din Moldova, ca şi cei din Transilvania şi Republica Moldova, aşteaptă să circule spre Europa pe această autostradă, care să le facă viaţa mai bună şi mai sigură. Acest drum de mare viteză ar contribui în mod substanţial la reducerea decalajului între regiuni. Cu toţii ştim că autostrada este direct legată de creşterea investiţiilor şi a exporturilor. O spun fără ocolişuri: până nu va exista autostrada care să lege Moldova de Transilvania şi de vestul Europei nu vom avea prosperitate în această importantă regiune europeană, care este Moldova. În acelaşi timp, acest proiect are şi o importanţă strategică deosebită, contribuind, în mod ferm, la demersurile de integrare europeană a Republicii Moldova.
Din acest moment, Guvernul are responsabilitatea legală să acţioneze. A nu realiza această autostradă înseamnă a încălca legea. Aşadar, avertizez Guvernul că în bugetul pentru anul viitor trebuie să se regăsească, cu prioritate, fonduri alocate pentru „Autostrada Unirii”. Mai mult, există sprijinul declarat din partea Comisiei Europene, există sprijinul societăţii civile, avem experţi care şi-au manifestat dorinţa de a participa la concretizarea acestui proiect. Vă asigur că voi urmări cu deosebită atenţie demersurile pe care le va face Guvernul în această direcţie, pentru că vorbim despre un proiect prioritar pentru milioane de români.
Doamnelor şi domnilor,
Pentru acest moment, găsesc foarte potrivite cuvintele lui Ionel Brătianu, prim-ministrul Unirii, inginer şi absolvent al, atenţie, Şcolii de Poduri şi Şosele din Paris: „Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie, cu foloase şi onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale”. Semnificaţia acestui citat este de maximă actualitate în societatea românească, pentru că nu toţi înalţii reprezentanţi ai statului au înţeles responsabilitatea pe care o au faţă de cetăţeni, dar şi faţă de viitorul României.
Dacă generaţia care a făcut posibilă Marea Unire a reuşit să găsească consens atunci când a fost vorba de interesele naţionale, mă aştept ca actuala clasă politică să înţeleagă că are datoria de a construi şi pune în practică o viziune de dezvoltare a României, o viziune care trebuie să fie în spiritul valorilor europene, al democraţiei şi al statului de drept. În această viziune, marile lucrări publice trebuie să ocupe un loc central.
În final, vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi fost prezenţi astăzi, aici, şi, întrucât se apropie Ziua Naţională, daţi-mi voie să vă spun de pe acum: La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”
”Preşedintele Iohannis ne-a invitat să fim de faţă când va semna legea pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş A8. Va fi o scurtă ceremonie, la care au fost invitate asociaţiile care militează pentru autostrăzi în Moldova, dar şi politicieni care au iniţiat şi susţinut legea. Este o formă de recunoaştere a activităţii noastre din ultimii doi ani. Nu ne oprim aici, vom monitoriza legea bugetului pe anul viitor, care ar trebui să conţină alocările bugetare pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate pentru toate cele trei segmente ale A8”, a declarat pentru News.ro Dan Radu, reprezentant al Asociaţiei ”Moldova vrea Autostradă”.
La rândul său, deputatul PNL Marius Bodea, secretar al comisiei de transporturi şi infrastructură, consideră că ”faptul că preşedintele Klaus Iohannis organizează acest eveniment arată că problema izolării Moldovei a devenit o problemă naţională”.
”Ca iniţiator, la rândul meu, al acestei legi, cunosc foarte bine ce reprezintă această investiţie. Pur şi simplu scoate din izolare peste patru milioane de locuitori ai regiunii, redă speranţa unei vieţi decente, ajută întreaga pătură antreprenorială de aici şi opreşte hemoragia de forţă de muncă care a atins cote absolut alarmante în Moldova. După promulgarea legii, guvernul este cel care trebuie să treacă la fapte. Vom fi atenţi la fondurile care se vor aloca. Decizia politică a fost luată, nu mai merge cu jumătăţi de măsură şi cu declaraţii pompoase din partea guvernanţilor”, a afirmat liberalul Marius Bodea.
Legea privind realizarea Auostrăzii Unirii, Iaşi – Târgu Mureş, a fost adoptată pe 7 noiembrie de plenul Camerei Deputaţilor. Autostrada ar urma să fie construită din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.
Proiectul de lege a fost iniţiat în luna mai a anului trecut de un grup de 71 de parlamentari de la toate partidele politice, cu excepţia ALDE. Ministerul Transporturilor este desemnat drept coordonator al proiectului de investiţii. Termenul de finalizare ar fi de patru ani de la intrarea în vigoare a legii.
Iniţiatorii legii critică întârzierile Guvernului, care îşi propunea ca abia în 2021 să înceapă realizarea studiilor de fezabilitate pentru această autostradă.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, la sfârşitul lunii trecute, o întâlnire cu o delegaţie a asociaţiilor "Moldova Vrea Autostradă", "Împreună pentru A8" şi "Pro Infrastructura". El spunea atunci că, în pofida susţinerii Comisiei Europene şi a disponibilităţii fondurilor europene, nu există voinţă la nivel guvernamental pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni.
Reprezentanţii celor trei asociaţii i-au înmânat atunci preşedintelui României un memoriu cu privire la autostrăzile Moldovei, document care cuprinde parcursul acţiunilor societăţii civile, corespondenţa cu autorităţile responsabile, dar şi aspecte de ordin istoric, tehnic, economic, geostrategic şi social.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
