Preşedinte CNAS: Promitem în contractul-cadru că plătim tot, dar în realitate nu este aşa. Avem nevoie de un al treilea pachet de servicii medicale, finanţat prin asigurări suplimentare voluntare de sănătate şi susţinut prin facilităţi fiscale

Preşedinte CNAS: Promitem în contractul-cadru că plătim tot, dar în realitate nu este aşa. Avem nevoie de un al treilea pachet de servicii medicale, finanţat prin asigurări suplimentare voluntare de sănătate şi susţinut prin facilităţi fiscale

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, consideră că este nevoie de un al treilea pachet de servicii medicale, finanţat prin asigurări suplimentare voluntare de sănătate şi susţinut prin facilităţi fiscale pentru angajaţi şi angajatori, în contextul în care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor, pentru că se bazează pe o singură sursă de finanţare. „Noi promitem în contractul-cadru că plătim tot, dar în realitate nu este aşa”, a mai spus Moldovan la un eveniment pe teme medicale, desfăşurat la Bucureşti.

"România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor, pentru că ne bazăm pe o singură sursă de finanţare. Promitem în contractul-cadru că plătim tot, dar în realitate nu este aşa: medicină dentară, recuperare, medicamente compensate, servicii psihologice, sănătate mentală. Avem nevoie de un al treilea pachet de servicii medicale, finanţat prin asigurări suplimentare voluntare de sănătate şi susţinut prin facilităţi fiscale pentru angajaţi şi angajatori", a afirmat, miercuri, la o conferinţă pe teme de sănătate organizată la Bucureşti, Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS.

Şeful CNAS a spus că pentru a putea crea "punctul de plecare pentru al treilea pachet de servicii medicale" este nevoie de a recunoaşte că printr-un sistem de asigurări sociale de sănătate nu se poate plăti tot.

"Dacă nu recunoaştem că printr-un sistem de asigurări sociale de sănătate nu putem plăti tot, nu vom crea punctul de plecare pentru al treilea pachet de servicii medicale. Dacă o persoană estimează că are nevoie de mai multe servicii de recuperare sau de servicii psihologice, haideţi să-i dăm posibilitatea să plătească în mod suplimentar, voluntar, o sumă de bani. Acesta e al treilea pachet. Să nu mai scoată bani din buzunar", a explicat Moldovan.

Şeful CNAS a apreciat că pentru realizarea acestui lucru "ar trebui introduse facilităţi fiscale pentru angajat, pentru angajator sau pentru ambii".

Potrivit preşedintelui CNAS, sistemul de sănătate din România este "într-o schimbare profundă de 15-20 de ani".

"Acum 20 de ani era preponderent public, astăzi este preponderent privat", a adăugat Moldovan, potrivit căruia cheltuielile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au crescut cu 39% în trei ani, iar aproximativ 60% din plăţi merg actualmente către furnizorii privaţi, aşa încât există "o complementaritate între public şi privat care s-a format pe cale naturală, dar care nu este încă clarificată pe zona de spitale".

În ceea ce priveşte timpul de aşteptare pentru accesul la medicamente în România, Moldovan a afirmat că astăzi este de peste 1.100 de zile.

"Dacă nu schimbăm mecanismul de pricing şi rambursare, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu primeşte prerogative reale de cumpărător strategic, în 2028 vom ajunge la 40 de miliarde de lei cheltuieli cu medicamentele, faţă de 25 de miliarde anul trecut, fără ca numărul pacienţilor trataţi să crească proporţional", a avertizat preşedintele CNAS.

El a mai punctat că furnizorii privaţi au dreptate când spun că investiţiile serioase în oncologie şi radioterapie "nu pot fi puse la dispoziţia pacienţilor din cauza finanţării fragmentate".

"Legea 95 permite includerea furnizorilor privaţi în programele naţionale de oncologie şi radioterapie doar dacă este depăşită capacitatea sistemului public. Există o iniţiativă în Parlament pentru a schimba acest lucru, dar până atunci putem merge spre un management integrat al pacientului oncologic", a afirmat Moldovan.

Şeful CNAS a mai spus că apreciază "foarte mult" ideea de trecere de la finanţarea pe serviciu la finanţarea pe rezultat.

"Putem face acest lucru acum, îl putem urmări acum, pentru că am dezvoltat platforma informatică a Casei de Asigurări de Sănătate în acest sens şi continuăm să o dezvoltăm, astfel încât să putem urmări managementul de caz şi rezultatul şi să introducem KPI, indicatori de performanţă, pentru a stimula o finanţare corectă acolo unde avem rezultate corecte. Acelaşi lucru îl putem face în legătură cu medicamentele", a mai declarat Horaţiu Moldovan la un eveniment unde s-a discutat despre finanţarea sănătăţii în 2027, sustenabilitatea sistemului de sănătate, echilibrul dintre nevoile sistemului, resurse şi predictibilitatea finanţării, continuitatea, incluziunea şi accesul la tratamente, rolul tehnologiilor noi şi pregătirea sistemului medical pentru situaţii de criză. Evenimentul a fost găzduit de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY în cadrul Conferinţei Naţionale de Sănătate #UndeDoare.

Potrivit organizatorilor, participanţii au abordat nevoia predictibilităţii resurselor, alocările pentru sănătate din viitorul buget al Uniunii Europene, dar şi subiecte actuale precum transformarea digitală a sistemului de sănătate sau utilizarea datelor şi a tehnologiei pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră