Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, se arată "dezamăgit” de decizia unei instanţe din Italia de a dispune executarea în acea ţară a pedepsei de cinci ani şi jumătate de detenţie primite de Dragoş Săvulescu în dosarul retrocedării plajelor şi de a dispune, totodată, suspendarea acesteia. Predoiu susţine, totodată, că nu poate angaja discuţii cu omologul său italian despre cum anume ar trebui să se pronunţe o instanţă din Italia, întrucât un astfel de demers ar fi "de neacceptat”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, marţi după-amiază, într-o conferinţă de presă, stadiul în care se află dosarele deschise ca urmare a formulării de către autorităţile române a unor cereri de punere în aplicare a unor mandate europene de arestare emise pe numele unor persoane condamnate în dosare de corupţie. 
 
În ceea ce priveşte decizia Curţii de Apel din Napoli de a respinge executarea mandatului european de arestare pe numele lui Săvulescu, de a recunoaşte sentinţa emisă de instanţa română şi de a dispune executarea, cu suspendare, a pedepsei în Italia, ministrul român al justiţiei s-a arătat "dezamăgit”, afirmând că se aştepta "la o altă conduită”.
 
Pe de altă parte, Predoiu a afirmat că "în Italia, ca şi în România, magistraţii sunt independenţi şi Ministerul Justiţiei nu poate să le dea instrucţiuni cum să judece un caz sau altul”.
 
"Nu pot să mă angajez în astfel de demersuri de a discuta cu un omolog ce judecă instanţe din ţara lui. Ar fi de neacceptat şi din partea mea şi din partea lui”, a declarat Predoiu. 
 
Fostul acţionar dinamovist Dragoş Săvulescu a fost condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare în dosarul retrocedării plajelor, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, fiind dat în urmărire în 9 februarie.
 
În luna ianuarie acestui an, Săvulescu s-a predat autorităţilor italiene, afirmând că pedeapsa sa este "nedreaptă şi nemeritată dată de nişte judecători corupţi de sistemul din care fac parte”.
 
Tot în Italia se află şi Alina Bica şi Mario Iorgulescu. În ceea ce priveşte mandatul emis pe numele fostei şefe a DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare, ministrul Justiţiei a anunţat că procedura se desfăşoară pe cale directă, între instanţa română şi instanţa italiană, iar în prezent autorităţile române nu deţin informaţii cu privire la stadiul procedurii. Situaţia este similară şi în cazul lui Mario Iorgulescu. 
 
În ceea ce priveşte mandatul european de arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti pe numele lui Gabriel "Puiu” Popoviciu, o instanţă din Marea Britanie a dispus predarea, în 12 iulie 2019, acesta a formulat apel, apelul a fost declarat admisibil, urmând să fie judecat. 
 
"Astăzi, 10 noiembrie, am primit o informare neoficială, probabil va fi urmată de o informare oficială din partea procurorilor care ne reprezintă în procedura executării mandatului european de arestare împotriva domnului Popoviciu. Cel mai probabil, audierile în apel vor începe pe 15 martie 2021”, a transmis ministrul Justiţiei.
 
Mandatul european de arestare emis de Curtea de Apel Bucureşti cu privire la Alexander Adamescu, aflat în Marea Britanie, a avut ca reacţie solicitarea de către Adamescu a permisiunii de a formula o întrebare în faţa Curţii Supreme din Marea Britanie, iar până la soluţionarea acestei întrebări cu privire la o procedură particulară în legislaţia britanică nu poate fi predat spre extrădare.
 
"Din informaţiile pe care le avem noi, această procedură urmează să se desfăşoare mai rapid şi şansele ei sunt destul de mici, e părerea juriştilor cu care ne-am consultat în Marea Britanie. Deci e mai degrabă un demers de tergiversare din perspectiva noastră, dar care nu pare să aibă şanse mari”, a explicat Cătălin Predoiu, marţi, în conferinţa de presă.
 
În ceea ce priveşte cazul Sebastian Ghiţă, Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că nu mai sunt motive pentru a cere extrădarea acestuia, iar Ministerul Justiţiei a retras cererea în iunie 2018, la solicitarea instanţelor de judecată din România 
 
"Pentru formularea unei cereri de extrădare este necesară existenţa unui mandat naţional valabil. La acest moment, nu există pe teritoriul României un astfel de mandat”, a adăugat ministrul Justiţiei.
 
Cu privire la cererea de extrădare formulată pe numele lui Avraham Morgenstern în vederea punerii în executare a unui mandat de executare a 8 ani închisoare, ministerul Justiţiei a informat că acesta este localizat teritoriul Argentinei. Iniţial, a fost arestat în vederea extrădării, în prezent este în libertate pe cauţiune. Ministerul Justiţiei a formulat şi a transmis cererea de extrădare, iar ulterior, potrivit informării parvenite pe cale diplomatică în august 2019, autorităţile române au fost înştiinţate că, printr-o sentinţă din 21.11.2018, a fost aprobata extrădarea, dar persoana extrădabilă a declarat recurs la Curtea Supremă de Justiţie din ţara în care se află.
 
Conform ministerului Justiţiei, în prezent există 109 dosare de extrădare activă în care România este stat solicitant.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.