O comună din zona rurală a Franţei ar putea rămâne fără medici de familie, pentru că nu are de unde să aducă personal nou pentru a-i înlocui pe doctorii care trebui să iasă la pensie. Încearcă să găsească doritori în România sau Africa de Nord, dar până acum nu s-a anunţat nimeni. Acest caz este emblematic pentru o criză care se propagă în întreaga Europă, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar profesia în domeniul medical pare să devină neatractivă şi epuizantă, scrie Politico.eu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Medicii din localitatea franceză Le Vigan sunt tot mai bătrâni. În încercarea de a atrage noi medici de familie pentru a-i înlocui pe cei trei care se vor pensiona în curând, aceştia au construit - de la zero - un centru medical interdisciplinar, modelul fiind prezentat ca o modalitate de a face medicina generală mai atractivă pentru medicii tineri. Problema este că nu funcţionează. De cinci ani caută înlocuitori şi nu s-a prezentat nicio persoană, astfel încât comuna pare condamnată să devină un alt aşa-numit „deşert medical” al ţării.

Le Vigan, care are o populaţie de aproximativ 4.000 de locuitori şi este situat într-o vale de la capătul sudic al Masivului Central, nu este singurul orăşel francez care se luptă să atragă medici. Dar amploarea provocărilor cu care se confruntă este emblematică pentru o criză extinsă la nivel european în care medicii sunt prea departe, prea puţini sau prea bătrâni, scrie Politio.eu.

Aproape 7 milioane de persoane din Franţa nu au un medic de familie care să le îndrume. Din punct de vedere geografic, 30% din populaţia ţării locuieşte într-o regiune cu acces deficitar la medicii de familie. Iar perspectivele sunt sumbre. În prezent, în Franţa sunt mai mulţi medici de familie care se pensionează decât cei noi care îşi deschid un cabinet. Numărul medicilor de familie a scăzut deja cu 5,6% între 2012 şi 2021. Iar următorul deceniu va fi deosebit de dificil: Deşi numărul de medici formaţi a crescut în ultimii ani, iar guvernul a eliminat recent plafoanele privind locurile la şcolile de medicină, aceste cifre nu vor reconstrui forţa de muncă suficient de repede.

DE CE A APĂRUT CRIZA DE MEDICI

Politica „numerus clausus” - număr închis în latină - a început în 1971. Aceasta stabilea numărul de studenţi care urmau să treacă de primul an de studii medicale. Limitarea numărului de medici a fost văzută la acea vreme ca un câştig general. Pentru stat şi pentru asigurările naţionale de sănătate, acest lucru ar fi controlat cheltuielile din sănătate; pentru medici, ar fi însemnat mai puţină concurenţă şi venituri mai mari. Dar impactul a fost dramatic.

În timp ce în 1972, existau aproape 8.600 de locuri, numărul a scăzut vertiginos 20 de ani mai târziu, până la un minim de 3.500 în 1993. În deceniile care au urmat, curba a urcat lent, până când plafonul a fost eliminat în 2020. Cu toate acestea, Franţa avea mai puţini medici pe cap de locuitor în 2021 decât în 2012, scăzând la 318 de la 325 de medici la 100.000 de persoane.

Scăderea este cu atât mai dificilă cu cât se confruntă cu o realitate evidentă: Franţa, ca şi restul Europei, îmbătrâneşte, iar nevoile de asistenţă medicală cresc ca urmare.

Şi nici medicii nu sunt imuni la trecerea timpului. Peste 44% dintre toţi medicii din Franţa au vârsta de 55 de ani sau mai mult. La nivelul întregului bloc european, peste o treime din toţi medicii se află în această categorie de vârstă, potrivit datelor din 2020.

Penuria este de atât de gravă, încât preşedintele Emmanuel Macron a propus luna trecută un program pentru a-i încuraja pe medicii care se pensionează să rămână în activitate. Aproximativ 10 la sută dintre medicii din Franţa lucrează fiind deja la pensie.

UN CONTINENT ÎN CRIZĂ: DEFICIT DE 2 MILIOANE DE ANGAJAŢI ÎN DOMENIUL MEDICAL

Deficitul de personal din domeniul sănătăţii nu se limitează la medici - şi nu se limitează la Franţa, scrie Politico.eu.

După mai bine de doi ani de la o pandemie care a decimat personalul medical, atât managerii din domeniul sănătăţii, cât şi guvernele se străduiesc să adune cât de cât forţa de muncă. Deficitul de lucrători din domeniul sănătăţii în Europa - aproximativ 2 milioane - se resimte acut pe întreg continentul.

În Grecia, personalul de prim-ajutor trage un semnal de alarmă cu privire la timpii mai lenţi de răspuns la urgenţe din cauza lipsei de angajaţi. Anglia duce lipsă de zeci de mii de asistente medicale, raportând un număr record de posturi vacante. În Finlanda, asistentele medicale se află în fruntea listei meseriilor care se caută cel mai mult. Maternităţile din Portugalia se luptă să rămână deschise, tot din cauza lipsei de medici.

Sarada Das, secretar general al Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), o organizaţie care îi reprezintă pe medicii din întreaga Europă, spune că există percepţia că medicina nu mai oferă o carieră atractivă, din mai multe motive, inclusiv violenţa la locul de muncă şi epuizarea. Sunt factori care fac dificilă atât recrutarea, cât şi păstrarea personalului.

Această realitate ameninţă deja longevitatea carierei celor mai tineri medici din Europa. Mulţi medici începători fie au plecat, fie se gândesc să plece din domeniu din cauza epuizării şi a problemelor de sănătate mintală.

PERSPECTIVE SUMBRE

Situaţia este critică, iar Asociaţia Europeană a Medicilor Juniori (EJD) avertizează asupra colapsului iminent al asistenţei medicale. 

Tragedia Europei este că această criză, care a fost anticipată, putea fi prevenită.

Europa se bazează de mult timp ca soluţie de rezervă pe personal sanitar străin, venit din ţări cu venituri mai mici. Cei din Le Vigan, de exemplu, au angajat chiar şi o firmă internaţională de recrutare care să îi ajute să găsească un coleg în România sau în Africa de Nord, scrie Politico.eu.

Dacă nu va veni nimeni, centrul medical va fi forţat să îşi închidă porţile - costurile de funcţionare, de aproximativ 220.000 de euro pe an, ar fi imposibil de suportat de către cei trei medici rămaşi. Pierderea medicilor i-ar lăsa pe pacienţi fără îngrijire, în condiţiile în care în două cămine de bătrâni din zonă sunt peste 100 de pacienţi.

Criza de personal din Franţa a ridicat problema - extrem de disputată -  dacă medicii ar trebui să fie îndrumaţi să lucreze în aşa-numitele „deşerturi medicale” prin limitarea instalării lor în zonele bine deservite. Astfel de măsuri sunt deja în vigoare pentru alţi profesionişti din domeniul sănătăţii, cum ar fi asistenţii medicali, moaşele şi fizioterapeuţii. Dar impulsul guvernului de a adăuga în mod iminent un al patrulea an de formare, care să fie efectuat într-o zonă insuficient deservită, pentru doctorii care se pregătesc să devină medici de familie a fost întâmpinat cu proteste şi greve pe scară largă, arată Politico.eu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.