Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde solicită PSD, PNL, USR şi UDMR includerea în viitorul Program de Guvernare a centurilor verzi la nivel naţional, inclusiv a Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, ca proiect de ţară de sănătate publică şi de infrastructură verde critică pentru adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, cere viitorului Executiv elaborarea şi adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel naţional conform noului Cod Silvic, precum şi crearea unui mecanism de finanţare pentru implementare destinat unităţilor administrativ-teritoriale.. ”Desemnarea şi implementarea Centurilor Verzi pentru oraşele României reprezintă o prioritate, parte a unei soluţii pragmatice şi responsabile. Altfel, viitorul ne-o va impune oricum, însă la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit”, avertizează Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.
”Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde solicită PSD, PNL, USR şi UDMR includerea în viitorul Program de Guvernare a centurilor verzi la nivel naţional, inclusiv a Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, ca proiect de ţară de sănătate publică şi de infrastructură verde critică pentru adaptarea la schimbările climatice. Până acum, proiectul a beneficiat de o asumare politică şi administrativă fără precedent, realizată prin semnarea Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor şi a promulgării noului Cod Silvic„, afirmă reprezentanţii platformei civice, într-un comunicat.
Ei subliniază că Centurile Verzi sunt menite să aibă impact sistemic în vieţile a 10 milioane de oameni care trăiesc în oraşele României şi în zonele lor periurbane, reprezentând peste jumătate din populaţie. Totodată, îmbunătăţesc sănătatea publică, reduc efectele schimbărilor climatice şi poluarea şi oferă oportunităţi de recreere şi educaţie într-un mod care contribuie la calitatea vieţii, generează creştere economică durabilă şi conservă biodiversitatea în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. În acelaşi timp, contribuie la îndeplinirea multiplelor angajamente luate de România la nivel european.
”De asemenea, pentru primele 18 luni de guvernare, Platforma solicită viitorului Executiv elaborarea şi adoptarea metodologiei pentru crearea centurilor verzi la nivel naţional conform noului Cod Silvic, precum şi crearea unui mecanism de finanţare pentru implementare destinat UAT-urilor”, mai afirmă reprezentanţii platformei civice, în comunicat.
Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde şi al Fundaţiei Centura Verde, consideră realizarea centurilor verzi un pas esenţial înspre a avea oraşe mai puţin poluate şi, implicit, oameni mai sănătoşi şi mai fericiţi.
„Desemnarea şi implementarea Centurilor Verzi pentru oraşele României reprezintă o prioritate, parte a unei soluţii pragmatice şi responsabile. Altfel, viitorul ne-o va impune oricum, însă la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. După ce, în ultimii doi ani şi jumătate am reuşit legiferarea Centurilor Verzi printr-o asumare politică fără precedent, includerea desemnării şi implementării lor în programul de guvernare a viitoarei coaliţii este următorul pas concret, firesc şi necesar şi pe care societatea îl aşteaptă. Un pas esenţial înspre a avea oraşe mai reziliente climatic, mai puţin poluate şi, implicit, oameni mai sănătoşi şi mai fericiţi”, declară Găvan.
La rândul său, Ciprian Găluşcă, director executiv al Fundaţiei Centura Verde, apreciază că dezvoltarea Centurilor Verzi în jurul centrelor noastre urbane este o măsură de siguranţă naţională şi ”trebuie să se regăsească în lista scurtă de obiective a viitorului guvern”.
„Ne dorim un guvern curajos care să prioritizeze adaptarea climatică. Seceta prelungită şi inundaţiile recente arată că nu mai avem timp de pierdut. Atât Bucureştiul, cât şi celelalte oraşe din câmpie, sunt extrem de vulnerabile la valuri de căldură, secetă şi poluare, iar fără măsuri urgente riscăm să le transformăm în spaţii nelocuibile începând cu 2035. Dezvoltarea Centurilor Verzi în jurul centrelor noastre urbane este o măsură de siguranţă naţională şi trebuie să se regăsească în lista scurtă de obiective a viitorului guvern”. spune Ciprian Găluşcă.
Anterior, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a semnat Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor cu liderii de partide, cu prim-ministrul şi responsabili politici şi administrativi de la acel moment: premierul şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu, preşedintele PNL Nicolae Ciucă, preşedintele USR Cătălin Drulă, preşedintele UDMR Kelemen Hunor, co-preşedinţii REPER Dragoş Pîslaru şi Ramona Strugariu, precum şi cu ministrul Mediului Mircea Fechet, primarul Capitalei Nicuşor Dan, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov Hubert Thuma, şi preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor Alfred Simonis.
Documentul a dus la legiferarea ulterioară, prin noul Cod Silvic, a Centurilor Verzi la nivel naţional, inclusiv la redarea rolului social şi de protecţie pentru 26.000 de hectare, reprezentând toate pădurile din Ilfov - piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov - prin ocrotirea lor faţă de tăierile comerciale.
Amendamentele au fost redactate de către Platformă, care a şi obţinut susţinerea, în calitate de co-autori, din partea parlamentarilor PSD (Marcel Ciolacu, Robert Cazanciuc, Liviu Mazilu, Radu Oprea, Simona Oprescu, Laura Moagher), PNL (Mircea Fechet, Cristian Ţâgârlaş, Nicolae Ciucă, Virgil Popescu, Alina Gorghiu, Sebastian Burduja), USR (Diana Buzoianu, Aurel Oprinoiu, Oana Ţoiu, Cătălin Drulă, Ionuţ Moşteanu, Adrian Giurgiu, Brian Cristian, Sebastian Cernic), UDMR (Kelemen Hunor, Tanczos Barna), REPER (Oana Cambera, Dragoş Popescu) şi deputaţi neafiliaţi (Andrei Lupu, Tudor Benga). Parcursul legislativ iniţial pentru Bucureşti-Ilfov a fost demarat de către Platformă cu susţinerea şi aportul deputatelor Oana Cambera şi Diana Buzoianu.
De asemenea, PSD şi USR au inclus Centurile Verzi în programele lor electorale pentru alegerile parlamentare din 2024.
Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde reuneşte sub umbrela sa, într-un demers apolitic, susţinerea a peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice şi beneficiază de sprijinul Ministerului Mediului. Ea oferă cadrul sănătos, neutru și incluziv pentru o colaborare eficientă a politicului, administraţiei, mediului de afaceri şi academic și a societăţii civile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
