Persoanele cu dizabilităţi vor avea un card european care le va asigura accesul gratuit la anumite servicii şi în străinătate

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) a anunţat, marţi, că România este parte a unui proiect-pilot pentru recunoaşterea reciprocă a dizabilităţii în România şi în alte şapte ţări europene: Estonia, Cipru, Malta, Slovenia, Croaţia, Belgia şi Italia.

"În februarie am lansat acest proiect. Comisia Europeană şi-a propus să piloteze mobilitatea transnaţională pornind de la faptul că nu este recunoscut în mod unitar statutul persoanelor cu dizabilităţi dintr-o ţară în alta. Dacă o astfel de persoană călătoreşte sau se stabileşte în alt stat, nu mai beneficiază de acest statut decât dacă este evaluată pe sistemul dizabilităţii al statului respectiv. De aici apar bariere care limitează accesul şi participarea în societate. Pornind de aici, Comisia Europeană a lansat o linie de finanţare, Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi a depus un proiect, care a fost declarat câştigător, alături de proiectele altor şapte state europene. Practic, el reprezintă  o contribuţie inovativă la nivel european în ce priveşte recunoaşterea reciprocă a dizabilităţii", a declarat, marţi, preşedintele ANPD, Mihaela Ungureanu.

În cadrul acestui proiect, România va trebui să pună bazale cadrului legal pentru emiterea cardului european de dizabilitate, iar posesorii vor beneficia de un pachet de beneficii agreat la nivel european.

Iniţial, vor fi 50.000 de beneficiari din România, dar şi persoane cu dizabilităţi din celelalte state membre UE care au câştigat acest proiect şi care vor primi beneficii agreate de fiecare ţară la nivel naţional.

Practic, fiecare din cele opt state europene va pune la dispoziţie un pachet minim de beneficii pentru activităţi culturale, sportive, de petrecere a timpului liber sau pentru transport, respectiv acces gratuit la muzee, spectacole de teatru, concerte şi evenimente sportive.

"Urmează ca România să agreeze un pachet naţional de beneficii şi apoi recunoaşterea reciprocă a beneficiilor acordate de celelalte state europene. Ne aşteptăm să obţinem un impact pozitiv şi în acelaşi timp vom reuşi să corelăm şi să avem o abordare coerentă asupra unor strategii naţionale care vizează cadrul legal pentru implementarea cardului european. În final, se va ajuge la facilitarea liberei circulaţii în Uniunea Europeană. Este un prim pas pe care îl facem noi, ca ţară, dar şi UE, pornind de la ideea că persoana cu dizabilităţi trebuie să aibă aceleaşi drepturi peste tot. Pachetul asigurat de România va include activităţi culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber", a mai spus preşedintele ANPD. 

Persoanele cu dizabilităţi interesate să obţină cardul european pentru dizabilitate vor trebui să depună o cerere pentru a-l solicita. Potrivit ANPD, cardurile vor putea fi emise în iulie-august şi vor putea fi solicitate la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

"De-a lungul ultimilor 10 ani am primit frecvent întrebări referitoare la facilităţile pe care le au în ţară, dar nu şi în străinătate, de genul de ce nu au acces gratuit şi la muzeele din străinătate", a explicat Mihaela Ungureanu.

Ea a mai spus că acest proiect poate constitui baza pentru asigurarea mobilităţii transnaţionale, mai ales că el include şi o platformă online în care vor fi incluse informaţiile necesare pentru obţinerea cardului, dar şi despre pachetele de beneficii pe care le pun la dispoziţie celelalte state.

În cadrul proiectului este prevăzută o etapă de monitorizare a gradului de utilizare, dar şi a gradului de satisfacţie a utilizatorilor. Cardul poate fi folosit cât este valabil şi certificatul de încadrare în grad de handicap, iar costurile pentru emiterea lor vor fi suportate, cel mai probabil, din bugetele locale.

Perioada de derulare a proiectului este de 18 luni, iar bugetul este de 154.187, 50 de euro, contribuţia ANPD fiind de 30.881,07 euro.

Potrivit ANPD, 3,44 la sută din populaţia României, adică 766.153 de persoane, este încadrată în grade de handicap. Dintre acestea, 748.309 persoane se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate), iar 17.844 sunt în instituţii publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoane adulte cu dizabilităţi.