Pericolul neştiut asociat consumului de droguri: substanţe raticide, amestecate cu heroina/ Cei care se droghează după tratamentul de substituţie riscă supradoza/ Când ar trebui să înceapă educaţia antidrog în rândul copiilor

”Heroina stradală conţine o mulţime de alte substanţe. La un moment dat, s-a descoperit că avea inclusiv, pentru a tăia heroina iniţială, care vine în mai multe doze şi aşa mai departe, a fost folosit într-o vreme inclusiv grâuşorul acela cu care se omorau şobolanii, ceea ce a creat nişte complicaţii pentru cei care se injectau, amărâţii, pentru că aceea e o substanţă care e anticoagulantă. Şi atunci ne-a fost foarte greu să îi tratăm”, a declarat, vineri seară, la emisiunea Medika Antidrog de la Medika TV, Adrian Abagiu, medic primar boli infecţioase cu competenţă în tratamentul toxico-dependenţelor şi coordonator medical al Centrului Aras Arena. 

 

El a povestit şi despre punctele slabe în ceea ce priveşte unele abordări terapeutice în cazul toxicomanilor.

 

”În continuare, suntem puţin anacronici pentru că, spre exemplu, la nivel pediatric, legislaţia spune că, oricum, metadona nu poate fi folosită, deci se dă la copiii de minimum 16 ani, la adolescenţii de 16 ani. Dar şi acolo, între 16 şi 18 ani, ca să îl menţii pe tratament cu metadonă, trebuie să ai dovada că ai încercat două detoxuri care au fost eşuate. Marea prostie este că, atunci când tu îi faci cuiva un detox, practic, pe el, într-un fel, să zicem, îl desensibilizezi. În momentul în care el a plecat şi are o stare de rău, dacă nu i se explică clar: dom'le, te duci să te droghezi, atenţie, trebuie să foloseşti maximum jumătate din doza pe care o foloseai înainte, pentru că dacă îţi faci toată doza, va fi supradoză, faci stop respirator şi rişti să dai colţul. Din punctul ăsta de vedere, această abordare care încă o avem, nu s-a modificat legislaţia, suntem la nivel de formulare”, a afirmat Adrian Abagiu.

 

El a admis că lupta autorităţilor cu dealerii de stupefiante este una inegală, cât timp s-a ajuns ca drogurile să fie furnizate la şcoală, sub diverse forme, de către livratori. 

 

Cât despre vârsta la care ar trebui să înceapă educaţia antidrog, medicul a spus că aceasta este cea de şcoală primară. 

 

”La clasele I-IV pe copil trebuie să îl înveţi cum să spună «nu», fără să fie exclus din grup. «Nu» la «Hai să ne aruncăm pe fereastră», «nu» la «Hai să aruncăm cu cretă în doamna», «nu» la orice. «Nu» la «Să încercăm să vedem ce bea bunica», vişinata bunicii, vodca lui tăticu sau mai ştiu eu ce. Deci, asta este prima etapă şi, pe urmă, se diferenţiază. La noi marea problemă este că, dacă nu recunoşti că ai o problemă, nu ai cum să o soluţionezi. La întâlnirile pe care le-am avut în încercările de acum un an jumate să se facă ceva cu fenomenul ăsta de consum, au participat reprezentanţi de la toate ministerele. În momentul în care am ridicat problema unei educaţii care trebuie să înceapă măcar la 9-11 ani, dacă 12-13 deja avem copii cu dependenţă, mi s-a spus: curricula există şi se aplică în 2021. Şi i-am întrebat, zic: am în Spitalul «Balş», lucrăm, avem peste o mie de angajaţi. Niciunul dintre colegii medici pe care i-am întrebat şi care au copii în şcolile din Bucureşti, niciunul nu a avut vreo oră de educaţie antidrog. Au avut cei la care au fost colegii de la Agenţia Naţională Antidrog, se mai duceau la licee. Este nevoie ca această educaţie să nu mai fie la orele alternative”, a subliniat Adrian Abagiu.

Urmărește-ne și pe Google News