Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării o dezbatere publică având ca temă hărţuirea în universităţi, inclusiv cea sexuală, şi abuzul de autoritate, cu scopul completării legislaţiei în domeniu. ANOSR propune, printre altele, analizarea de către Comisia de etică a fiecărei universităţi şi a sesizărilor anonime, extinderea listei de sancţiuni pentru abateri de la normele de etică şi deontologie universitară şi introducerea atribuţiei de autosesizare a comisiilor de etică. Studenţii susţin „vehement” principiul „toleranţei zero” faţă de aceste fenomene.
ANOSR a retrimis Comisiei de Dialog Social a Ministerului Educaţiei şi Cercetării propunerile asupra proiectului de Hotărâre pentru completarea articolului 10 din Codul-cadru de etică şi deontologie universitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului 305/2024, acesta fiind pe ordinea de zi a şedinţei de joi a comisiei spre avizare.
Alineatele adăugate în urma publicării în transparenţă decizională a proiectului de Hotărâre de Guvern au în vedere analizarea cererilor formulate fără date de identificare care au ca obiect hărţuirea sexuală sau hărţuirea morală de către comisia de etică de la nivelul fiecărei universităţi şi obligativitatea comisiei de etică de a înştiinţa conducerea universităţii, care mai apoi va sesiza organele de urmărire penală pentru a demara o anchetă, se arată într-un comunicat de presă al ANOSR.
Potrivit aceleiaşi surse, aceste aspecte survin modificării articolului 7 din Ordonanţa Guvernului 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, ce oferă posibilitatea petiţionarilor să formuleze sesizări în mod anonim, dacă abaterile care fac obiectul petiţiei vizează cazuri de hărţuire pe criteriu de sex ori de hărţuire morală, demers susţinut în permanenţă de ANOSR.
„Pe lângă propunerile respective, am înaintat amendamente inclusiv pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului superior 199/2023, H.G. 305/2024 privind Codul-cadru de etică şi deontologie universitară şi Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de etică universitară, aprobat prin Ordinul 6869/2024, acestea fiind transmise prima dată Ministerului Educaţiei şi Cercetării încă din 24.08.2024, în urma lansării campaniei «Nu-i lăsa să-ţi ia culoarea!», şi retransmise şi în data de 30.01.2025 şi în 17.09.2025, subliniind necesitatea de a completa şi îmbunătăţi cadrul legal existent în privinţa hărţuirii şi hărţuirii sexuale în instituţiile de învăţământ superior”, precizează sursa citată.
ANOSR solicită extinderea listei de sancţiuni ce pot fi aplicate pentru abateri de la normele de etică şi deontologie universitară, introducerea atribuţiei de autosesizare a comisiilor de etică, includerea unor prevederi specifice care să definească acţiunile de hărţuire şi abuzul de autoritate drept abateri de etică, posibilitatea depunerii unei sesizări de către un reprezentant legal al victimei şi a suspendării membrilor comunităţii universitare, pe durata cercetării faptei, de către comisia de etică, sancţionarea membrilor comunităţii universitare care ajută făptuitorul în scopul ascunderii actelor de hărţuire şi a persoanelor cu responsabilităţi în combaterea acestor acte care nu îşi respectă atribuţiile şi obligaţia universităţii de a asigura servicii de consiliere psihologică pentru victimele abuzului sau hărţuirii.
Organizaţiile studenţeşti susţin „vehement” principiul „toleranţei zero” faţă de fenomenele de hărţuire, inclusiv hărţuire sexuală, şi faţă de abuzul de autoritate, fapt pentru care solicită introducerea propunerilor în Hotărârea de Guvern pentru completarea Codului-cadru de etică şi deontologie universitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 305/2024, se mai arată în comunicatul citat.
În toamna anului trecut, sociologul Alfred Bulai, fost profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, a fost inculpat pentru mai multe agresiuni de natură sexuală, inclusiv atingeri cu tentă sexuală şi încercarea de a săruta cu forţa studente. Faptele ar fi avut loc, conform anchetatorilor, în stagii de practică desfăşurate în judeţele Suceava şi Alba. Arestat preventiv iniţial, Bulai a constestat măsura, iar judecătorii au decis plasarea acestuia în arest la domiciliu. În timpul arestului, Bulai a făcut infarct. În prezent, el se află sub control judiciar.
Ulterior, şi profesorul Marius Pieleanu s-a confruntat cu acuzaţii de abuz şi comportament inadecvat, aduse de foste studente, pe care însă le-a negat vehement. Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, s-a adresat atunci Parchetului ICCJ în cazul acestor acuzaţii, cerând să i se comunice dacă au fost înregistrate plângeri penale cu privire la aceste fapte sau dacă s-a constituit sau urmează să fie constituit un dosar penal care să conducă la clarificarea acuzaţiilor semnalate într-o investigaţie jurnalistică publicată de Snoop.ro.
Snoop.ro a discutat, timp de mai multe luni, cu 40 de persoane: profesori, actuali şi foşti studenţi de la SNSPA şi Universitatea Bucureşti, colaboratori din trecut ai firmelor lui Marius Pieleanu. Dintre femeile care îl acuză pe Marius Pieleanu de abuzuri sau comportament neadecvat, patru şi-au asumat cu nume şi prenume, două au dorit să-şi dea doar prenumele, iar trei au optat pentru pseudonim. Trei femei, printre care şi o fostă studentă la SNSPA, au susţinut că Pieleanu le-ar fi sechestrat în biroul său câteva ore, la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000, încercând să le violeze.
Totodată, SNSPA a transmis Parchetului ÎCCJ dosarul Comisiei de Etică referitor la analiza sesizărilor la adresa profesorului Marius Pieleanu. SNSPA precizează că la data de 10 februarie 2025, Comisia de Etică a hotărât în unanimitate închiderea dosarului, ca urmare a faptului că nu sunt probe incontestabile de natură să dovedească vinovăţia lui Pieleanu.
Întrebat, în vara acestui an, într-o conferinţă de presă, despre investigaţia Snoop, dar şi dacă trebuie regândit cadrul legal pentru a proteja studenţii de hărţuiri, preşedintele Nicuşor Dan a răspuns că, la modul general, „tipul acesta de manifestare este inacceptabil”.
„De ce în cazuri care sunt deja documentate victimele ajung să vorbească peste 10 ani, peste 15 ani, asta e problemă a statului român pentru că ele nu au avut încredere la momentul la care fapta s-a întâmplat să meargă la autorităţile statului român să intervină şi aici este ceea ce noi trebuie să construim aşa cum am vorbit în urmă cu o săptămână, două de victimele violenţei domestice. Statul român nu trebuie să tolereze inclusiv fapta unui fost partener de a-şi ameninţa fosta parteneră. Asta e ceva inacceptabil. Oamenii ăştia trebuie urmăriţi penal aşa cum spune legea. Şi în momentul în care societatea vede că în 10 cazuri, în 20 de cazuri au fost nişte consecinţe atunci evident că oamenii sunt mai atenţi la a respecta legea”, afirma preşedintele României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
