Cinci organizaţii neguvernamentale de mediu cer Ministerului Mediului transparenţă totală privind zonele cu potenţial de protecţie strictă. Demersul vine după ce ministerul a pus în dezbatere publică un proiect ce propune protejarea a 472 de zone prioritare, adică doar 2,54% din suprafaţa ţării, deşi România s-a angajat prin Strategia UE privind biodiversitatea să protejeze strict 10% din teritoriu. Mai mult, susţin organizaţiile, analiza datelor publicate de minister arată că peste 90% din suprafeţele incluse în actuala propunere se află deja în arii naturale protejate. Suprafeţele propuse din afara ariilor protejate existente însumează aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din teritoriul României.
"Trei ani de cartare plătiţi din bani publici, dar hărţile reale cu suprafeţele valoroase rămân secrete. Timp de aproximativ trei ani, o echipă de specialişti a lucrat pentru Ministerul Mediului la identificarea şi cartarea zonelor naturale care îndeplinesc criteriile necesare pentru protecţie strictă. Procesul a presupus colectarea şi analiza unui volum considerabil de date despre pădurile, râurile, pajiştile şi alte ecosisteme valoroase ale României. Cu toate acestea, Ministerul nu a publicat integral hărţile cu suprafeţele identificate la debutul procesului de desemnare şi protejare oficială. Publicul poate vedea ce a ajuns pe lista de 2,54%, dar nu poate vedea imaginea completă a zonelor identificate de specialişti şi nici ce suprafeţe au rămas în afara actualei propuneri. În lipsa acestor informaţii, este imposibil de evaluat în mod real procesul prin care s-a ajuns de la suprafeţele identificate de specialişti la lista pusă acum în dezbatere publică", afirmă reprezentanţii Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis şi Platformei pentru Adaptare Climatică.
Cele cinci organizaţii de mediu consideră că o consultare publică reală nu poate avea loc dacă cetăţenilor, specialiştilor şi organizaţiilor de mediu li se prezintă doar selecţia operată de Ministerul Mediului şi li se ascunde harta integrală a zonelor valoroase identificate în cadrul contractului public.
"Dacă suprafaţa de 2,54% reprezintă într-adevăr doar «prima etapă», atunci natura identificată pentru etapele următoare trebuie să fie cunoscută şi protejată de pe acum. Altfel, România riscă să ajungă în 2030 cu hărţile pregătite, dar cu o parte din natura din zona mapată deja distrusă", declară Antoniu Bumb, campaigner Declic.
Ciprian Găluşcă, director executiv Platforma pentru Adaptare Climatică spune că organizaţiile de mediu nu cer ca fiecare hectar identificat de specialişti să fie automat declarat zonă de protecţie strictă.
"Cerem ceva mult mai simplu: să vedem harta întreagă. După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetăţenii au dreptul să ştie ce zone naturale valoroase au fost identificate şi ce s-a întâmplat cu ele. Nu putem avea o dezbatere publică reală dacă ni se arată doar 2,54% şi ni se cere să discutăm fără să vedem restul informaţiei", afirmă Ciprian Găluşcă.
Potrivit lui Valentin Sălăgeanu, de la Greenpeace România, toate suprafeţele identificate de experţi trebuie puse sub protecţie "de urgenţă".
"Dreptul ilegal de veto acordat de minister a fost folosit cinic de Romsilva şi ANAR pentru a bloca sute de mii de hectare de păduri, ape şi pajişti, nu pentru a le include într-o etapă viitoare, ci pentru a le exploata în continuare cu impunitate. Fără un moratoriu imediat pe amenajamentele silvice şi pastorale din aceste zone, fără publicarea integrală a hărţilor GIS şi fără un calendar clar pentru desemnarea celor 10% zone de protecţie strictă, cea mai valoroasă moştenire naturală a României va fi distrusă", mai spune Sălăgeanu.
La rândul său, Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, consideră că cei 10% trebuie să fie "scheletul ecologic al României: reţeaua de natură care ne păstrează apa, ne apără de şocurile climatice şi face posibilă restaurarea".
"Dacă după trei ani de studii finanţate public vedem doar 2,54%, iar restul hărţii rămâne ascuns, nu avem transparenţă, ci o imagine mutilată. Zonele identificate de experţi trebuie publicate şi protejate acum. Altfel riscăm să ajungem în 2030 cu 10% pe hârtie şi cu natura de pe hartă deja distrusă", subliniază Gabriel Păun.
Organizaţiile de mediu solicită Ministerului Mediului includerea în această primă etapă cel puţin a suprafeţelor aflate în proprietatea statului care au fost validate de experţi pentru protecţie strictă.
"Ministerul trebuie să explice public unde sunt aceste suprafeţe şi de ce nu se regăsesc în actuala propunere. De asemenea, trebuie clarificat rolul Romsilva şi al Administraţiei Naţionale "Apele Române" în eliminarea unor suprafeţe propuse de specialişti şi măsura în care acestor instituţii li s-a acordat, în fapt, un drept de veto asupra desemnării. Suprafeţele statului identificate de experţi trebuie incluse acum în procesul de desemnare", afirmă reprezentanţii ONG-urilor.
Acestea mai solicită instituirea "imediată" a unui moratoriu asupra exploatării pădurilor identificate de experţi pentru protecţie strictă, dar care nu au fost incluse în prima etapă de desemnare.
"Aplicarea amenajamentelor silvice în aceste păduri trebuie suspendată până la clarificarea statutului lor. Altfel, există riscul ca suprafeţe identificate tocmai pentru valoarea lor naturală să fie exploatate şi degradate înainte ca România să ajungă la următoarele etape ale desemnării, până în 2030", mai susţin reprezentanţii organizaţiilor respective.
Medikatv.ro
