O nouă groapă comună a fost descoperită de cercetători ai Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în pădurea Vulturi din judeţul Iaşi. Au fost determinate 25 de victime, majoritatea femei şi copii, şi începută ancheta penală.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceasta este a doua groapă descoperită într-un proiect „Elie Wiesel”.

Elizabeth Ungureanu este coordonatoarea proiectului. A fost la faţa locului cu echipa de arheologi şi a prezentat vineri descoperirile. „Aceasta descoperire întregeşte tabloul tragediei din 1945”, a spus ea la o conferinţă de presă.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a desfăşurat, în perioada 24 - 29 iunie 2019, proiectul de cercetare pentru identificarea de noi gropi comune în pădurea Vulturi, Valea Climoaiei, comuna Popricani (judeţul Iaşi). Prospecţiunile geofizice au fost făcute pe o suprafaţă de 3.600 mp.

Documentele arată că au existat patru gropi comune, iar în 1945 au fost găsite trei. În urma raportului Institutului de Medicină Legală, au fost determinate 311 victime. În 2010, a fost descoperită prima groapă comună din comuna Vulturi, cu 36 de victime.

„Acest proiect pe care l-am continuat în 2019 a venit firesc şi eram convinşi din documentele de arhivă şi toate datele că trebuie să existe şi alte gropi comune”, a explicat Ungureanu. „Anul acesta am intervievat şi un martor care ne indică faptul că în această pădure au fost masacre. Avea vârsta de 6 ani, era unul dintre copiii pădurarului de atunci”. Lucica Baltaru le-a povestit cum erau aduşi oameni de la Iaşi şi duşi până la jumătatea pădurii, unde erau ucişi.

În după-amiaza zilei de 29 iunie, la aproximativ 0,7 metri adâncime, au fost găsite primele fragmente osteologice (două tibii, un femur, un fragment de mandibulă) şi un fragment al unui obiect vestimentar (talpa unui pantof). Adâncimea gropii după golire a fost de 1,10 metri. Groapa a fost închisă pe 18 iulie.

După descoperirea rămăşiţelor umane, a fost sesizat Parchetul Militar Iaşi şi a fost deschisă o anchetă penală. Cercetarea penală la faţa locului a fost condusă de prim-procurorul adjunct colonelul Irinel Rotaru.

A fost constatat, la faţa locului, un număr de 25 de victime, dintre care 12 adulţi, 4 tineri şi 8 copii. Pentru cea de-a 25-a victimă, datele existente până în prezent nu au permis identificarea vârstei. Majoritatea erau persoane de sex feminin.

În groapa comună au fost descoperite şi artefacte - accesorii, bijuterii, o cheie şi căni metalice.

„Am apelat la un efectiv de criminalişti, efective ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru că am găsit muniţie neexplodată şi anul acesta, experţi din partea Institutului de Medicină Legală, procurorii de la Parchetul Militar Iaşi şi un arheolog - Florentina Mărcuţi - pentru a pune cap la cap datele”, a mai explicat Ungureanu.

Datele preliminare, a mai spus ea, se pot schimba în urma expertizei medico-legale. „Putem spune că aceasta a fost groapa femeilor şi copiilor”.

„Faţă de 2010, urmele de violenţă au fost mai puternice. Bănuim că a existat între aceşti călăi o persoană cu exces de zel. Aplica aceeaşi metodă - de lovire în zona mandibulei - neţinând cont de vârstă sau de sex. Pe cel puţin 8 indivizi s-a găsit o urmă puternică, bănuim că s-a folosit patul puştii”, a mai spus Elizabeth Ungureanu.

Va fi făcută şi o expertiză balistică, pentru că au fost găsite 6 gloanţe, dintre care trei în goapă şi trei în peretele gropii, şi o expertiză genetică.

Regimentul 6 Vânători a fost adus în discuţie pentru că, în 1945, când s-au descoperit gropile de la Stânca Roznovanu (astăzi, localitatea Stânca), în urma unui proces s-au stabilit vinovaţii ca fiind soldaţi şi ofiţeri din acest regiment.

27 iunie 1941 – Raportul comandantului Reg. 6 Vȃnători către Divizia XIV Infanterie Sursa: ANMR, fond “Regimentul 6 Vȃnători”, ds. 10, f.279
27 iunie 1941 – Raportul comandantului Reg. 6 Vȃnători către Divizia XIV Infanterie Sursa: ANMR, fond “Regimentul 6 Vȃnători”, ds. 10, f.279

„În baza acelui proces, am constatat că e vorba despre aceiaşi făptaşi, despre genocid. Această groapă se află la 5-6 metri de cea găsită în 2010. Datele de până acum ne indică faptul că este vorba despre evrei din acelaşi convoi care s-a format în Basarabia, în localitatea Sculeni”, a precizat Alexandru Florian, directorul Institutului. „E posibil să fie alte gropi în alte zone, aşa cum a spus doamna Baltaru, care vorbea despre populaţie din Iaşi. În această zonă e puţin probabil. E destul de greu de căutat. În pădurea respectivă, e plin de muniţie, pentru că în primăvara lui 1944 au avut loc lupte. Orice urmă de metal dă deviaţie de semnal şi e dificil”.

Iulie 1947 – Schiţa zonei Sculeni – Stȃnca pȃnă la 30 iunie 1941, ȋntocmită de către colonelul Ermil Matieş (comandantul Regimentului 6 Vȃnători) Sursa: USHMM/ACNSAS, ds. P.636, vol. 54, f. 320.
Iulie 1947 – Schiţa zonei Sculeni – Stȃnca pȃnă la 30 iunie 1941, ȋntocmită de către colonelul Ermil Matieş (comandantul Regimentului 6 Vȃnători) Sursa: USHMM/ACNSAS, ds. P.636, vol. 54, f. 320.

El a continuat: „Din 2010, se vorbea că acolo ar fi fost alte două gropi. Zece martori au menţionat că ar fi fost 100 de victime. În total, noi am găsit 61 de victime”.

Despre descoperire, Florian a spus: „Reuşim să completăm o pagină de istorie a României care are unele lacune şi reuşim să aducem un argument în plus că în România a fost Holocaust, că responsabilitatea principală a fost a instituţiilor din ţară, că o parte din făptaşi au fost judecaţi şi au suportat rigorile justiţiei imediat după război. Există şi o componentă morală: după mai bine de 70 de ani, aceste victime, la finalul anchetei, vor fi reînhumate, într-o groapă comună în Cimitirul Evreiesc din Iaşi”.

Harta cu psibilul traseu al convoaielor de evrei din Sculeni, Basarabia- sursa INSHR-EW
Harta cu psibilul traseu al convoaielor de evrei din Sculeni, Basarabia- sursa INSHR-EW

Proiectul de cercetare din 2010 al Institutului a fost coordonat de istoricul Adrian Cioflâncă, care a colaborat cu cineastul Radu Jude pentru filmul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), care spune povestea realizării unei reconstituiri istorice a masacrului de la Odessa din Al Doilea Război Mondial pentru un spectacol de stradă.

Rezultatele finale vor fi comunicate când vor fi finalizate toate expertizele, ancheta penală şi cea academică.

Intenţia Institutului „Elie Wiesel” este de a face un proiect şi pentru descoperirea celei de-a patra gropi aflată astăzi pe teritoriul Republicii Moldova. Este mai complicat, a spus Ungureanu, pentru că trebuie acord bilateral.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.