Numărul de studenţi ce revine unui cadru didactic universitar a scăzut de la 24,9 în anul universitar 2009/2010, la 14,8 în anul universitar 2014/2015, fiind cel mai mic nivel din ultimul deceniu, rezultă din raportul Starea învăţământului superior, publicat, marţi, de Ministerul Educaţiei.
În documentul menţionat se arată că efectivele de personal din învăţământul superior au scăzut în mod constant până la nivelul anului universitar 2012/2013, în ultimii doi ani, numărul total al angajaţilor înregistrând uşoare creşteri, pe fondul deschiderii, după o lungă perioadă, a oportunităţilor de angajare la acest nivel de învăţământ.
“Personalul didactic academic cuprinde peste 55 la sută dintre angajaţii din învăţământul superior românesc. Anul universitar 2014/2015 este caracterizat de o scădere a efectivelor de angajaţi (cu 530 persoane), comparativ cu anul anterior. Scăderea a fost înregistrată la toate categoriile de personal (în procente mai mari în cazul personalului administrativ), exceptând personalul didactic auxiliar care a continuat tendinţa de creştere. Ponderea personalului didactic academic are valori de peste 55 la sută în totalul angajaţilor din învăţământul superior, scăzând uşor (cu 0,3 puncte procentuale) faţă de anul anterior”, se artă în raportul citat.
În anul universitar 2014/2015, activitatea didactică a fost asigurată de 27.800 de cadre didactice şi au fost înmatriculate 541.700 de persoane, peste trei sferturi fiind înscrise în ciclul licenţă.
“Peste 85 la sută din totalul persoanelor urmau programe de studiu în învăţământul superior de stat. În anul universitar 2014/2015, în instituţiile de învăţământ superior din România erau înmatriculate 541.700 persoane, cu 37.100 persoane mai puţin decât în anul universitar precedent. Dintre acestea, 76 la sută erau înscrise la programe de studii universitare de licenţă, 20 la sută în programe de studii universitare de masterat, trei la sută în programe de studii universitare de doctorat, iar aproape unu la sută în programe de studii postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate şi academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare)”, se mai arată în raport.
În acelaşi an universitar, în România existau 14,8 studenţi per cadru didactic universitar, reprezentând valoarea cea mai scăzută din ultimul deceniu.
“Această realitate indică evoluţia pozitivă în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane în învăţământul superior. În ultimii ani universitari a scăzut semnificativ numărul de studenţi ce revine unui cadru didactic. Valoarea acestui indicator la nivelul anului 2014/2015, a fost cea mai scăzută din ultimul deceniu”, notează iniţiatorii documentului.
Astfel, în anul universitar 2009/2010 erau 24,9 studenţi per cadru didactic, în 2010/2011 – 22,6 studenţi per cadru didactic universitar.
Din totalul persoanelor înscrise în învăţământul superior, aproape 86 la sută urmează programe de studii în instituţii de stat şi puţin peste 14 la sută în învăţământul privat.
“Diminuarea efectivelor de studenţi din ciclul licenţă a înregistrat intensităţi diferite în funcţie de forma de proprietate. Astfel, dacă în anul universitar 2009/2010 procentul studenţilor din învăţământul privat în totalul studenţilor era de 42 la sută, în anul 2014/2015 acest procent a ajuns la doar 16 la sută. În funcţie de ţara de provenienţă, efectivele de studenţi înscrişi în învăţământul superior de licenţă, se distribuie astfel: 94,7 la sută din totalul studenţilor din ciclul I de studii universitare de licenţă sunt români, iar 5,3 la sută sunt studenţi străini. Ponderea studenţilor străini este în creştere faţă de anul universitar anterior, în special la nivelul învăţământului superior privat”, se mai arată în document.
Distribuţia studenţilor pe cele 10 grupe de specializări de bază evidenţiază ponderi mai ridicate la anumite specializări. Astfel, peste un sfert dintre studenţi urmează programe de licenţă în cadrul grupei de specializări afaceri, administraţie şi drept şi peste 20 la sută în grupa de specializări inginerie, prelucrare şi construcţii.
Pe forme de proprietate, se remarcă faptul că există unele domenii preponderente la nivelul învăţământului superior privat. Astfel, aproape 60 la sută dintre studenţii din instituţiile de învăţământ superior private sunt înscrişi la programe din grupa de specializare afaceri, administraţie şi drept; 13,3 la sută urmează specializări din grupa ştiinţe sociale, jurnalism şi informaţii.
În anul universitar 2014/2015, ciclul de studii de tip master a avut 107.100 studenţi, în scădere faţă de anul anterior. În funcţie de numărul de studenţi înscrişi, există unele specializări supralicitate, iar altele mai puţin căutate de studenţi, pentru programul de master. Astfel, se evidenţiază ponderi mai ridicate la grupe de specializări precum: afaceri, administraţie şi drept (29 la sută); inginerie, prelucrare şi construcţii (22,2 la sută).
De asemenea, aproape două treimi dintre studenţii masteranzi din facultăţile private sunt înscrişi la grupa de specializare afaceri, administraţie şi drept, comparativ cu aproape un sfert dintre cei din învăţământul de stat, aflaţi la aceeaşi specializare.
“În anul universitar 2014/2015, se constată o diminuare de peste o mie de persoane înscrise la studii de tip doctorat, în comparaţie cu anul anterior. Din totalul de 18.777 persoane, 98,6 la sută erau înscrise la doctorat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi numai 1,4% în învăţământul privat. Scăderea numărului de persoane ce au accesat acest nivel de studii s-a înregistrat în învăţământul de stat, concomitent cu o creştere a numărului de doctoranzi din învăţământul privat”, se mai arată în raportul menţionat.
Procentul cel mai mare de doctoranzi s-a înregistrat la specializarea inginerie, prelucrare şi construcţii (27 la sută). Alte specializări cu ponderi ridicate de studenţi doctoranzi sunt arte şi ştiinţe umaniste (15,6 la sută), ştiinţe sociale, jurnalism şi informaţii (12,3 la sută).
În documentul citat se mai arată că după o creştere spectaculoasă a ratei de absolvire a învăţământului superior în anul universitar 2007/2008, ca efect al schimbării structurii sistemului de învăţământ superior, rata de absolvire a studiilor universitare de licenţă a înregistrat o evoluţie puternic negativă în următorii ani universitari, ajungând la valori comparabile cu cele de dinaintea implementării structurii Bologna.
“Această realitate este determinată în primul rând de faptul că din ce în ce mai mulţi tineri nu îşi continuă studiile, după finalizarea liceului. Valoarea ratei de absolvire la nivelul anului universitar 2014/2015 a fost de 35,5 la sută. Cu alte cuvinte, valoarea indicatorului înregistrată în acest an indică faptul că, prin raportare la populaţia totală în vârstă de 21 de ani, doar puţin peste o treime a reuşit să obţină o calificare de nivel licenţă. Scăderea valorii acestui indicator evidenţiază, încă o dată, ponderea redusă a populaţiei care urmează şi finalizează programele de studii universitare de nivel licenţă”, mai arată iniţiatorii raportului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
