Numărul copiilor care merg la grădiniţă şi la şcoală este în ”scădere constantă”, arată în proiectul de ”Strategie Naţională pentru susţinerea părinţilor 2024-2030”, pus, joi, în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Începând cu învăţământul preşcolar, unde România reuşeşte să integreze cu peste 10% mai puţini copii decât media europeană şi până la învăţământul liceal, se remarcă o ”tendinţă descendentă” continuă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar (de la învăţământul preşcolar la cel liceal) ca raport din populaţia în vârstă de 3-18 ani a fost de 82,7 %, în anul şcolar 2022-2023, în scădere constantă faţă de anii anteriori, începând cu 2014-2015. Este necesară reluarea unor studii tematice dedicate copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, realizate de Ministerul Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Reprezentanţa UNICEF România în perioada 2012-2016” se arată în documentul pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei.

România nu reuşeşte să integreze în învăţământ un număr la fel de mare de copii ca alte state europene, iar fenomenul se remarcă încă de la învăţământul preşcolar.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

”Participarea la educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta oficială de înscriere în învăţământul obligatoriu a avut ca ţintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2020, media UE-27 privind acest indicator a fost de 95,4%. S-au înregistrat creşteri importante ale valorii indicatorului, însă nu a fost atinsă ţinta propusă, valoarea indicatorului, în 2020, fiind de 82,4%”, precizează documentul.

Studiile realizate până în prezent indică faptul că nivelul populaţiei de preşcolari, ”continuă să se manifeste discrepanţe pe medii de rezidenţă”, numărul copiilor de la oraşe care sunt trimişi la grădiniţă fiind considerabil mai mare decât al celor din mediul rural.

”Opţiunea părinţilor din mediul rural de a nu-şi trimite copiii la grădiniţă la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăţi de acces (de exemplu, distanţe mari între casă şi grădiniţă), cât şi de factori culturali sau factori specifici socioeconomici”, sunt câteva dintre explicaţii.

Potrivit documentului citat, în învăţământul gimnazial, procentul copiilor înscrişi este în continuă scădere, procentul copiilor care urmează gimnaziul fiind în mod constant mai mic decât al celor trimişi la şcoală în ciclul primar.

”În anul şcolar 2022-2023, valoarea ratei brute de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial a scăzut până la valoarea de 83,5%, continuând tendinţa descendentă din ultima perioadă. Se menţin diferenţe pe cicluri de învăţământ; rata brută de cuprindere în învăţământul primar este de 84,5%, iar în învăţământul gimnazial 82,4%, ambele în scădere faţă de anul anterior. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privinţa ratei de participare la educaţie”, arată datele publicate de ministerul de resort.

Iar procentul celor care urmează liceul scade şi mai mult comparativ cu cel al copiilor care urmează cursurile gimnaziului.

”La nivelul anului şcolar 2022/2023, rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior a ajuns la valoarea de 79,8%, în scădere faţă de perioada precedentă. Reducerea valorii indicatorului se înregistrează pentru ambele rute de formare – liceal, respectiv profesional – fiind mai pronunţată în cazul celei dintâi. Liceul a continuat să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere (68,6%), comparativ cu învăţământul profesional (14,7%). În anul şcolar 2021-2022, rata abandonului şcolar, în învăţământul primar şi gimnazial, înregistrează o valoare constantă în comparaţie cu anul şcolar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar şi gimnazial (18,4 mii de elevi) au abandonat şcoala. Mediul rural, respectiv clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului şcolar”, arată documentul citat.

Cei mai mulţi dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puţini din filierele teoretică şi vocaţională.

”În anul şcolar 2021-2022, aproape opt din zece elevi, înscrişi în clasa a VIII-a cu un an în urmă, şi-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învăţământul profesional. Rata abandonului a înregistrat în anul şcolar 2021-2022 valoarea de 2,1%, în învăţământul liceal şi profesional. Din perspectiva indicatorilor europeni 2020 rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie şi formare profesională a înregistrat o tendinţă lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România şi media UE-27 a avut o tendinţă descendentă în ultimii ani, însă ţinta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 de ani) în 2022, în România, a fost de 15,3% comparativ cu 15,6% în anul 2000”; mai indică studiile citate de Ministerul Educaţiei.

Una dintre măsurile propuse de minister o reprezintă realizarea de activităţi de informare, conştientizare şi mediere şcolară privind beneficiile programelor ”A doua şansă”, având ca rezultate aşteptate „creşterea gradului de informare şi conştientizare a părinţilor privind beneficiile dezvoltării personale şi profesionale”.

”Strategia Naţională pentru susţinerea părinţilor 2024-2030”, document pe care Ministerul Educaţiei l-a pus în consultare publică joi, stabileşte obiective, direcţii de acţiune şi măsuri pentru susţinerea persoanelor care au copii în îngrijire.

Durata de implementare a strategiei este de 6 ani, iar documentul stabileşte 4 obiective, 13 direcţii de acţiune şi 40 de măsuri.

”Dezvoltarea unei asemenea strategii este utilă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acelor familii care întâlnesc dificultăţi în exercitarea rolului lor parental. (...) Suportul parental necesită o orientare generală şi un cadru aplicativ, „profesia” de părinte fiind singura care nu se învaţă formal, dar care poate reprezenta totalitatea unor competenţe dobândite prin diverse tipuri de activităţi de învăţare, în contexte formale şi informale”, argumentează oficialii Ministerului Educaţiei nevoia unei asemenea strategii.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.