Fundaţia Pro Patrimonio a lansat o petiţie, semnată până în prezent de 6.000 de persoane, prin care cere ca Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) să nu fie desfiinţat. Apelul este adresat ministrului Culturii şi prim-ministrului României. Dacă ar fi desfiinţat sau comasat, INP - singura instituţie din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural -, milioane de euro destinate monumentelor ar fi pierdute, acţiunea ar conduce şi la politizarea expertizei şi pierderea independenţei profesionale.
„Solicităm Ministrului Culturii András István Demeter şi prim-ministrului Ilie Bolojan să renunţe la intenţia de desfiinţare sau absorbţie a Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii. Cerem păstrarea INP ca instituţie publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică şi rol independent de expertiză şi intervenţie profesională în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional”, este mesajul din textul petiţiei.
Potrivit iniţiatorilor, „desfiinţarea INP ridică îngrijorări serioase privind respectarea valorilor democratice: transparenţă decizională, fundamentare pe expertiză şi separarea dintre sfera politică şi cea profesională. Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei instituţii independente de specialitate şi transferul atribuţiilor către un aparat politic centralizat vulnerabilizează controlul public şi creşte riscul instrumentalizării culturii în scopuri de moment. Într-un stat democratic, protejarea patrimoniului se face prin expertiză, proceduri clare şi responsabilitate instituţională, nu prin decizii administrative netemeinice”.
INP este singura instituţie din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural - prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare şi promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial şi digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, şi un pilon esenţial al sistemului de protecţie a patrimoniului naţional.
INP nu este o structură redundantă - dimpotrivă, este liantul dintre autorităţi, experţi, mediul academic şi societatea civilă, şi contribuie activ la reformele culturale şi la protejarea memoriei noastre colective.
Arhitectul Eugen Vaida, coordonator al Ambulanţei pentru Monumente, a scris pe Facebook: „A venit şi lovitura de graţie pentru patrimoniu: Ministrul Culturii, Demeter András, a propus nici mai mult nici mai puţin decât desfinţarea Institutului Naţional al Patrimoniului, singura instituţie cât de cât independentă în decizii, care coordonează cu oameni puţini şi care lucrează peste program cam jumătate din atribuţiile statului în domeniului patrimoniului. Oamenii ăştia nevăzuţi au stăvilit dezvoltările haotice imobiliare din centrele istorice chiar împotriva ministerului şi i-a finanţat prin Timbrul Monumentelor cu quantumuri oneste pe cei mulţi care n-au prins fonduri europene în domeniul restaurării, printre alte sute de atribuţii. Nu e cazul să vorbim acum despre minusuri când se loveşte în creştetul patrimoniului naţional. Va fi o mobilizare probabil fără precedent din partea societăţii civile şi a experţilor din domeniu, atâţi câţi sunt, şi cel mai probabil şi a instituţiilor internaţionale pentru oprirea acestei infamii (...). Nu e vorba despre vreo desfiinţare a vreunei instituţii ci despre însăşi decapitarea identităţii şi punerea în discuţie a legimităţii existenţei unui stat. Al nostru. INP, prin cei 120 de oameni reprezintă capul care ar trebui să ne călăuzească, alături de Academie. Teoretic. Cărţile de istorie POT fi manipulate ideologic, patrimoniul este SINGURUL martor vizibil al adevărului istoric, nemanipulabil şi inalienabil”.
Ce face INP?
- administrează principalele instrumente prin care statul finanţează lucrările de protejare şi restaurare a monumentelor: Programul Naţional de Restaurare (PNR - peste 500 de monumente restaurate de la înfiinţare) şi Timbrul Monumentelor Istorice (TMI - 17 milioane de Euro deja investite şi peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani).
- gestionează din punct de vedere ştiinţific şi administrează bazele de date naţionale în domeniul patrimoniului cultural - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Naţional, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ş.a. - furnizând informaţiile de bază pentru protejarea acestuia;
- asigură relaţia României cu UNESCO şi implementarea Convenţiei Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural şi Natural (1972) în România, prin elaborarea dosarelor de nominalizare, coordonarea activităţilor de protecţie şi gestiune a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi monitorizarea acestora, obţinând în ultimii ani înscrierea a trei noi poziţii culturale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Roşia Montană, Brâncuşi, Frontierele Imperiului Roman - Dacia;
- Fundamentează ştiinţific deciziile Comisiilor de specialitate - CNMI, Secţiuni de specialitate, CZMI - privind intervenţiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil şi oferă consultanţă de specialitate proprietarilor şi investitorilor, având ca principal scop protejarea valorilor culturale;
- are rol profesional esenţial în procesul de avizare şi autorizare a intervenţiilor care au impact asupra monumentelor istorice şi zonelor protejate, prin opinii profesionale independente, riguros argumentate, astfel încât interesul public al protejării patrimoniului cultural să fie împlinit;
- implementează proiecte europene strategice şi investiţii prin PNRR, inclusiv patru centre-pilot de economie circulară şi eficienţă energetică pentru clădirile istorice;
- organizează atestarea specialiştilor în domeniul protejării monumentelor istorice;
- este agregator naţional pentru Europeana, contribuind decisiv la digitalizarea şi accesibilizarea digitală a patrimoniului cultural.
- derulează cercetări şi studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel naţional (CNCS, UEFISCDI etc.) cât şi în proiecte şi colaborări internaţionale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.);
- chiar dacă puternic subdimensionat, este forul instituţional din România cu cea mai mare capacitate profesională, unică în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialişti şi experţi cu vastă experienţă, atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice.
Ce ar însemna desfiinţarea, comasarea sau absorbţia INP în Ministerul Culturii
Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligaţiilor asumate prin PNRR ca urmare a desfiinţării instituţiei de implementare, ca entitate distinctă de instituţia finanţatoare, şi riscând implicit pierderea finanţării directe de circa 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării;
Blocarea sau întârzierea proiectelor şi programelor de finanţare pentru monumente istorice (PNR, TMI);
Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului;
Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plăteşte prost şi este deja subdimensionat;
Fragmentarea şi politizarea expertizei şi pierderea independenţei profesionale;
Compromiterea de relaţii internaţionale esenţiale şi a credibilităţii României în faţa UNESCO şi a altor parteneri europeni;
Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare şi de evidenţă a patrimoniului, vitale pentru protejarea şi promovarea sa dar şi pentru securitatea naţională.
Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăşi, cu siguranţă, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.
Desfiinţarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituţional construit în decenii, ar reduce eficienţa administrativă şi ar produce un vid de expertiză cu consecinţe ireversibile asupra patrimoniului cultural naţional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
