Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă că între 17 şi 27 iulie vor fi făcute noi investigaţii arheologice în localitatea Periprava din judeţul Tulcea, pentru căutarea şi recuperarea rămăşiţelor deţinuţilor politici care au murit în fosta colonie penitenciară care a funcţionat în apropierea satului.
Potrivit IICCMER, vor fi continuate săpăturile în cimitirul din Periprava, în zona unde se cunoaşte că au fost înhumaţi deţinuţii, prin deschiderea şi decopertarea unor noi suprafeţe arheologice care să ducă la descoperirea şi cercetarea altor morminte.
Cercetările vor fi fi făcute de arheologi şi istorici de la IICCMER şi de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud şi Muzeul de Istorie din Turda, în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de institut în privinţa persoanelor decedate în lagărul de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate, în acest caz fiind deschis în anul 2015 un dosar de cercetare penală. De asemenea, la cercetări vor participa reprezentanţi ai Poliţiei şi medici legişti.
Aceasta este a patra campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir din Periprava organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, după cele din 2013, 2014 şi 2015. În campaniile anterioare de săpături arheologice au fost descoperite şi cercetate 20 de morminte, iar toate osemintele au fost recuperate, fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală din Tulcea, ulterior fiind transferate pentru analize la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, unde se realizează şi testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate.
În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă ce a funcţionat în apropierea localităţii. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa mormintelor, mai spune sursa citată.
La începutul anilor ’50, Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind de la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830). Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca, pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.
Conform informaţiilor documentare precum şi a mărturiile unor foşti deţinuţi politici care au fost internaţi pentru anumite perioade de timp în colonia penitenciară de la Periprava, decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare, de frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale sau de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare. Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
