România se află pe ultimul loc atât la folosirea instrumentelor de Inteligenţă Artificială de către populaţie, cât şi la adoptarea AI de către firme, arată Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Potrivit datelor Eurostat, acest decalaj provine din competenţele digitale de bază, unde România este, de asemenea, ultima din UE. Aceleaşi date arată şi că România rămâne tot mai mult în urmă pe piaţa muncii.
"În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit instrumente de AI generativ, cel mai mic procent din UE27 şi puţin peste jumătate din media europeană de 32,7%. În Danemarca, ţara aflată pe primul loc, procentul ajunge la 48,4%. Diferenţa este şi mai mare atunci când vorbim despre locul de muncă: doar 5,2% dintre români au folosit AI generativ în scop profesional, faţă de 15,4% media UE27, adică de aproape trei ori mai puţin. Situaţia este similară şi în cazul companiilor. Doar 5,2% dintre firmele româneşti cu cel puţin 10 angajaţi folosesc o tehnologie de inteligenţă artificială, faţă de 20,0% în UE27, astfel că firmele româneşti folosesc astăzi AI mai puţin decât o făceau firmele europene în 2021 (7,7%), arată datele Monitorului Social.
Conform sursei citate, această diferenţă porneşte de la un decalaj anterior al competenţelor digitale de bază din România. Astfel, doar 31,8% dintre români au competenţe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai mic procent din UE, faţă de media europeană de 60,4%.
"În toată Uniunea Europeană, cele două lucruri merg împreună: statele în care mai mulţi oameni au competenţe digitale de bază sunt şi statele în care se foloseşte mai mult inteligenţa artificială, iar România este la coada clasamentului pentru ambele", precizează sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, situaţia României nu poate fi explicată doar prin nivelul de dezvoltare. Bulgaria, Grecia, Letonia, Slovacia şi Ungaria au un PIB pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) mai mic decât România, iar Croaţia unul egal, dar toate aceste state stau mai bine atât la competenţe digitale, cât şi la folosirea AI. Grecia, de exemplu, are un PIB pe locuitor de 68% din media UE, faţă de 78% în România, însă 44,1% dintre greci au folosit AI generativ, peste media europeană. Nici accesul la internet nu este explicaţia: chiar şi în rândul persoanelor care au utilizat internetul în ultimele trei luni, ponderea celor care au folosit AI generativ a fost de 19,1% în România, faţă de 34,8% în UE27.
"Mai îngrijorător este faptul că România nu recuperează. Între 2021 şi 2025, ponderea românilor cu competenţe digitale de bază a crescut de la 27,8% la 31,8%, mai lent decât media UE27, care a urcat de la 53,9% la 60,4%, astfel că diferenţa s-a mărit. La acest ritm, România ar atinge ţinta europeană de 80% din populaţie cu competenţe digitale de bază abia peste aproximativ 48 de ani, nu în 2030. Şi în cazul firmelor, distanţa faţă de media europeană s-a dublat între 2021 şi 2025, de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale", arată datele Monitorului Social.
Nici vârsta sau mediul de reşedinţă nu explică întru totul acest decalaj, în condiţiile în care şi tinerii români de 16-24 de ani sunt pe ultimul loc în UE la folosirea AI generativ, cu 44,1% faţă de media europeană de 63,8%, iar elevii şi studenţii români sunt şi ei ultimii, cu 53,5% faţă de 72,0%. Singura categorie care se apropie de media europeană este cea a persoanelor cu studii superioare (41,0% faţă de 49,0%), însă România are cel mai mic procent de tineri cu studii terţiare din UE.
"Într-un moment în care inteligenţa artificială schimbă rapid conţinutul locurilor de muncă, lipsa competenţelor digitale de bază riscă să transforme o întârziere tehnologică într-o nouă sursă de inegalitate, atât între România şi restul Europei, cât şi în interiorul societăţii româneşti. Fără investiţii consistente în educaţie şi în formarea adulţilor, câştigurile de productivitate aduse de noile tehnologii vor ocoli o mare parte din forţa de muncă din România", se mai arată în informarea Monitorului Social.
Medikatv.ro
