Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a declarat marţi că în şedinţa Consiliului Economic şi Social (CES) mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor au votat ca Ordonanţa de Urgenţă care reglementează salariile angajaţilor part-time să nu fie pusă pe ordinea de zi, întrebându-se dacă aceşti lideri de sindicate chiar îi reprezintă pe salariaţi. Ministrul Muncii îi invită pe grefieri la dialog miercuri, pentru a vedea dacă este vorba despre o eroare de calcul al salariilor, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul asistenţilor sociali. Vasilescu susţine că în ultima jumătate de an, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat ministerului, ci doar au trimis luni un comunicat de presă. Ministrul susţine că în aplicarea legii salarizării nu sunt prevăzute scăderi de salarii pentru poliţişti, în cazul lor fiind vorba doar despre un spor care nu era permanent şi şi-a încetat aplicabilitatea în decembrie anul trecut. Vasilescu a adăugat că sindicatele poliţiştilor „care se plâng” ştiau că acest spor a fost doar pentru anul 2017. Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu spune că înainte de apariţia Legii salarizării, existau foarte mulţi bugetari cu salarii mai mari decât cel al preşedintelui României şi afirmă că, deşi nu îl iubeşte pe Klaus Iohannis, un sistem bugetar corect este cu salariul preşedintelui în vârful piramidei salarial.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Lia Olguţa Vasilescu: Salariul preşedintelui determină maximum în sistemul bugetar şi niciun alt salariat nu îl mai poate depăşi. Menţionez că s-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai.

„Salariul preşedintelui determină maximum în sistemul bugetar şi niciun alt salariat nu îl mai poate depăşi. (...) Menţionez că s-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puţin, am anunţat acest lucru în mai multe interviuri, dar şi în cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării. Sigur că nu am pornit de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect şi în trend cu legile altor ţări din Uniunea Europeană, au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor categorii de funcţionari care erau duble faţă de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022. Culmea este că aceiaşi care criticau salariile mari de la stat şi le prezentau ca şi exemple de risipă bugetară sau care solicitau un raport de măcar 1 la 13 sunt aceiaşi care, acum, consideră că nu este oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta este scăpat de sub orice control", a declarat marţi ministrul Muncii, într-o conferinţă de presă.

Ulterior, ea a reluat explicaţiile, adăugând: "Nu îl iubesc pe Iohannis, dar cred că un sistem corect este cu el în vârful piramidei salariale".

Lia Olguţa Vasilescu a explicat că raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între salariul minim pe economie şi salariul preşedintelui, iar pentru a respecta acest raport au fost necesare anumite ajustări salariale, atât în cazul celor care depăşeau salariul preşedintelui, cât şi în cazul unor categorii de funcţionari care erau duble faţă de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022.

Ea a explicat că raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între 1- adică salariul minim pe economie şi 12 – reprezentând salariul preşedintelui. Anterior, în vechea lege, raportul prevăzut era de 1 la 15, dar în realitate ajunsese şi de 1 la 18.

"Întrucât acest raport este determinat de salariul minim pe economie şi de fluctuaţiile sale, la momentul apariţiei legii, salariile tuturor înalţilor demnitari, inclusiv cel al preşedintelui României, care erau stabilite    printr-o OUG promovată în 2015, au scăzut cu sume cuprinse între 20 şi 40%. Exemplu: la 1 iulie 2017, salariul preşedintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.108 net, la 17.400 brut şi 12.204 net. Menţionez că salariul minim este cel care determină stabilirea cuantumului salariului preşedintelui şi deci, ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 la 1.900, dar şi a scăderii impozitului pe salariu de la 16 la 10%, ceea ce este valabil pentru toţi salariaţii, de la 1 ianuarie a avut o creştere, dar salariul său net actual este, în continuare, mai mic decât anterior aplicării legii salarizării (13.338 net)", a precizat Vasilescu.

În momentul apariţiei legii, mai mulţi bugetari aveau salarii peste preşedintele României, în special cei cu funcţii de conducere cărora li  s-au ajustat salariile.

Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare. În cazul în care am fi aplicat oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, nu am fi reuşit să rezolvăm problema, deoarece prevedeau creşteri uniforme la întreg sistemul. Adică, un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o creştere de 15 %, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu  20.000 lei primea o creştere tot de 15%, adică de 3.000 lei. În acest fel, s-ar fi adâncit şi mai mult dezechilibrele şi nu am fi putut să stabilim criterii corecte.

Ministrul Muncii: Pentru poliţişti, e vorba despre un spor aplicabil pentru şase luni, iar sindicatele care se plâng ştiau că era doar pentru anul 2017

Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu susţine că în aplicarea legii salarizării nu sunt prevăzute scăderi de salarii pentru poliţişti, în cazul lor fiind vorba doar despre un spor care nu era permanent şi şi-a încetat aplicabilitatea în decembrie anul trecut. Vasilescu a adăugat că sindicatele poliţiştilor „care se plâng” ştiau că acest spor a fost doar pentru anul 2017.

„Scad salariile poliţiştilor? Este o generalizare incorectă.  În aplicarea legii salarizării bugetarilor nu există scăderi de salarii pentru poliţişti. La poliţişti este un alt efect – a încetat aplicarea unui spor care a fost foarte clar definit ca fiind aplicabil pentru numai şase luni. Iar toţi cei din sindicate, care se plâng, ştiau de faptul că sporul respectiv era doar pentru anul 2017”, a declarat marţi ministrul Muncii, într-o conferinţă de presă.

Lia Olguţa Vasilescu a precizat că acest spor nu a fost introdus prin Legea salarizării, ci printr-un amendament în Parlament, iar la acele discuţii au participat sindicatele poliţiştilor.

Potrivit ministrului Muncii, de acest spor au beneficiat anul trecut aproximativ 8.000 de poliţişti din cei 127.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne.

„Pentru că acest spor nu a fost unul permanent nu putem spune acum că s-a tăiat. El şi-a încetat aplicabilitatea de drept în decembrie 2017”, a subliniat Vasilescu.

Ea a spus că singurul efect pe care îl are Legea salarizării în cazul MAI este pentru unii manageri publici.

„Revenind la legea salarizării, singurul efect pentru zona MAI este pentru anumiţi manageri publici şi aici e vorba de o sumă de aproximativ 600 de lei şi pentru o singură funcţie de conducere, deci o sumă din vârful piramidei salarizării în MAI, unde e vorba de o diferenţă de 160 de lei. Trebuie menţionat că la managerii publici există scăderi la toate instituţiile publice”, a spus ministrul Muncii.

Ministrul Muncii îi invită pe grefieri la dialog: În ultimele şase luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat ministerului, abia luni au trimis un comunicat de presă

Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu îi invită pe grefieri la dialog miercuri, pentru a vedea dacă este vorba despre o eroare de calcul al salariilor, aşa cum s-a mai întâmplat în cazul asistenţilor sociali. Vasilescu susţine că în ultima jumătate de ani, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat ministerului, ci doar au trimis luni un comunicat de presă.

„În ultimele şase luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Abia ieri (luni, n.r.), ulterior invitaţiei publice a ministerului la dialog, ne-au transmis şi nouă comunicatul de presă remis dumneavoastră. Le adresăm, din nou, invitaţia la dialog, pentru miercuri, ora 9.00, pentru a constata dacă nu este vorba de o modalitate eronată de calcul”, a declarat ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu, într-o conferinţă de presă.

Minsitrul Muncii susţine că în ultimele luni au fost mai multe cazuri în care s-a calculat greşit aplicarea Legii salarizării.

„Caz concret în Asistenţa socială, unde sindicatele invocau pierderea unui spor. Le-am demonstrat ca nu s-a pierdut niciun spor în 2018 şi aplicau greşit legea. Este motivul pentru care, luna trecută, am postat pe site-ul minsiterului un ghid agreat şi de Curtea de Conturi, în care explicăm cum se aplică legea în cazurile pentru care am primit mai multe sesizări”, explică Vasilescu, precizând că este posibil ca acesta să şi cazul grefierilor, având în vedere că specialiştii din minister au făcut o simulare pe fluturaşul din decembrie al unui grefier şi nu se înregistrează nicio scădere.

De asemenea, mai spune ministrul Muncii, grila din Legea 153/2017 pentru grefieri s-a elaborat având la bază datele transmise de minsiterul justiţiei, iar creşterile care se înregistrează pe legea salarizării pentru aceştia până în 2022 sunt cuprinse între 23% şi 99%.

„Întrucât salariile grefierilor, cu tot cu creşteri, nu depăşeau grila stabilită în 2022, rezultă că nu ar trebui să înregistreze nicio pierdere”, subliniază Vasilescu, precizând că nici transferul contribuţiilor nu afectează salariile lor, pentru că au o majorare de 25 la sută de la 1 ianuarie.

„O variantă posibilă pentru scădere este să se fi modificat cuantumul salariilor prin hotărâri judecătoreşti, după apariţia legii. Menţionăm că deocamdată Regulamentul de sporuri pentru Justiţie nu este finalizat de către ministerul de resort, regulament care ar urma sa fie aplicat in situaţia în care salariile majorate cu 25% depăşesc nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022. E valabil nu doar pentru grefieri, ci şi pentru criminalişti şi alţi angajaţi ai instituţiilor din capitolul Justiţie”, mai spune minsitrul Muncii.

Personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a anunţat declanşarea protestelor începând cu 1 februarie, reclamând că în urma transferului contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat grefierii cu vechime mai mare de 15 ani în muncă şi în funcţie vor pierde la salariu sume cuprinse între 36 şi 500 de lei.

Vasilescu: În proxima şedinţă de Guvern, pentru cei care nu se încadrează în aceste condiţii, va fi emisă o Ordonanţă de Urgenţă privind angajaţii în regim part time de la stat. CES nu a pus-o însă pe ordinea de zi

„În sectorul bugetar avem mai mulţi angajaţi în regim part-time. Legea salarizării nu afectează sub nicio formă drepturile salariale ale acestora, dar în Ordonanţa de Urgenţă nr. 79/2017 s-a stabilit că angajaţii plătesc contribuţii la nivelul salariului minim. Sunt exceptate din această ordonanţă o serie de categorii cum ar fi elevii, studenţii, ucenicii până la 18 ani, persoane cu dizabilităţi, pensionari cu limita de vârstă, mai puţin cei care au pensii speciale şi cei care au deja o slujbă de opt ore”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Ea a spus că, în condiţiile în care în sectorul bugetar sunt angajaţi prime-time pe posturi de femei de serviciu, contabili sau profesori, s-a luat decizia ca ministerele de resort să încerce întregirea normei la opt ore şi să vadă dacă cineva poate să fie exceptat din Ordonanţa de Urgenţă.

De asemenea, Vasilescu a precizat că de la CES „a venit o veste proastă”, cum că mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor au votat ca această OUG să nu fie pusă pe ordinea de zi.

„În proxima şedinţă de Guvern, pentru cei care nu se încadrează în aceste condiţii, va fi emisă o Ordonanţă de Urgenţă şi putem rezolva acest lucru. Din păcate, de la Consiliul Economic şi Social ne-a venit o veste proastă, pe care nu am reuşit să o înţelegem. Deşi sindicatele au cerut în ultimele zile să găsim o soluţie să rezolvăm această problemă şi am întocmit această Ordonanţă, astăzi CES nu a pus-o pe ordinea de zi. Reprezentanţi ai sindicatelor au votat să nu fie pusă pe ordinea de zi. Mă face să mă gândesc dacă aceşti reprezentanţi chiar îi reprezintă pe salariaţi”, a explicat ministrul Muncii.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.