Câteva mii de sindicalişti protestează, miercuri, în faţa Guvernului, reclamând „problemele sociale şi economice majore” cu care se confruntă cetăţenii din România şi cerând creşterea salariului minim şi a pensiilor, o taxare echitabilă şi stoparea măsurilor de austeritate aplicate doar celor vulnerabili. Acţiunea, iniţiată de marile confederaţii sindicale „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăţia, CSDR şi Meridian, este susţinută şi de Federaţia ”Solidaritatea Sanitară”. La protest participă sindicalişti veniţi cu autocarele din toată ţara, inclusiv cadre medicale, poliţişti, profesori şi silvicultori.
UPDATE Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis Guvernului, la mitingul de protest din Piaţa victoriei, organizat de marile confederaţii sindicale, că austeritatea „nu este soluţia”.
„Ne-am adunat astăzi în Piaţa Victoriei pentru a atrage atenţia că munca şi cei care o susţin nu mai pot fi trataţi cu indiferenţă. Munca nu mai poate fi ignorată! Mii de oameni, au venit din toate regiunile ţării pentru a transmite un mesaj ferm şi fără echivoc Guvernului: Austeritatea nu este soluţia!”, transmit liderii sindicali ai confederaţiei.
Aceştia spun că sindicaliştii luptă pentru „echitate, stabilitate şi o viaţă demnă pentru fiecare salariat şi pensionar din această ţară”.
„Nu cerem privilegii, cerem respect pentru cei care ţin România în mişcare, zi de zi!”, mai afimă liderii sindicali ai CNS „Cartel Alfa”.
ŞTIREA INIŢIALĂ Autocarele cu sindicalişti au început să sosească în Capitlă încă din cursul dimineţii, liderii sindicali mizând pe o participare masivă a angajaţilor din sănătate, educaţie, domeniul silvic, dar şi poliţişti şi poliţişti locali.
Protestatarii critică Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru măsurile de austeritate aplicate doar „oamenilor cinstiţi” din România, subliniind că, în schimb, „de la ei” nu au fost „în stare să taie”.
„Pentru noi doar austeritate. De la ei nu au fost în stare să taie. Toate măsurile luate de Guvernul Bolojan au atins toţi oamenii cinstiţi din această ţară”.
Protestul masiv din Piaţa Victoriei are loc în timp ce în sediul Guvernului se desfăşoară şedinţa Consiliului Tripartit pentru Dialog Social, la care participă sindicatele, patronatele şi Executivul şi unde ar urma să se discute despre salariul minim brut pe ţară de la 1 ianuarie 2026.
Îngheţarea salariului minim a iscat tensiuni în Coaliţia de guvernare, PSD nefiind de acord cu acest lucru.
Luni, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că Roxana Mânzatu, comisar european, a atenţioant că este posibil ca România să intre „într-o zonă de infringement” dacă nu majorează salariul minim în 2026.
Şi blocul Naţional Sindical (BNS) a atras atenţia că îngheţarea salariului minim în 2026 ar fi o încălcare gravă a legislaţiei naţionale şi europene şi a avertizat că România riscă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Sindicaliştii susţineau că acest lucru ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariaţi.
Potrivit BNS, formula legală de calcul a salariului minim (Legea 283/2024 şi HG 35/2025) este una corectă, transparentă, agreată de toate părţile – Guvern, patronate şi sindicate – şi aliniată Directivei Europene 2022/2041 şi Convenţiei OIM nr. 131/1970, iar aplicarea ei ar duce la o creştere a salariului minim la 4.325 lei în 2026.
„În ciuda acestui cadru legal clar, liderii politici ai coaliţiei guvernamentale se pronunţă public împotriva majorării, în timp ce inflaţia rămâne ridicată (≈10% în 2025), puterea de cumpărare a salariaţilor cu venituri mici este tot mai redusă şi peste 1,8 milioane de angajaţi trăiesc deja la limita subzistenţei”, afirmau sindicaliştii BNS.
Aceştia mai susţineau că îngheţarea salariului minim în 2026 ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariaţi.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a explicat că o majorare a salariului minim în viitorul apropiat ar avea efecte în lanţ asupra veniturilor în sistemul public, dar şi asupra unor firme din domeniul privat.
El a explicat că, în sectorul IT sau în construcţii, creşterea salariului minim nu are niciun efect, însă pentru o fabrică mică dintr-un judeţ mic o schimbare a salariului minim, ”care nu este acoperită de realitate economică”, închide fabrica respectivă.
”Avem zeci de exemple de genul acesta. Eu nu spun că salariul minim în România este de natură a asigura un confort deosebit. Dar el are nişte efecte. Şi atunci, ce am făcut? Am discutat aceste aspecte în coaliţie. Şi de comun acord, subliniez, am căzut cu toţii de acord, hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeaşi logică, că nu avem foarte mult spaţiu de mişcare”, a argumentat prim-ministrul.
Punctul de vedere al premierului este susţinut de reprezentanţii patrionatelor, care susţin că această majorare a salariului ar putea avea efecte în lanţ şi ar putea duce la scumpiri de produse.
În cursul dimineţii de miercuri, s-a înregistrat şi un incident anunţat de Jandarmeria Capitalei, care a depistat mai multe persoane care nu erau membri de sindicat şi care intenţionau să participe la protestul din faţa Guvernului, asupra unui bărbat fiind găsite un briceag şi un patent dotat cu o lamă ascuţită. Bărbatul a dost dus la Poliţie, pentru audieri,
Sindicaliştii solicită măsuri urgente pentru creşterea salariului minim şi a pensiilor, aşa încât niciun lucrător şi niciun pensionar să nu trăiască sub pragul sărăciei, dat fiind că România are cea mai mare rată a lucrătorilor săraci din UE - 19%, iar coşul minim pentru un trai decent - 4.322 lei - depăşeşte cu peste 50% salariul minim net actual, reluarea negocierilor colective la toate nivelurile şi încheierea Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Naţional, pentru protecţia reală a lucrătorilor, o taxare echitabilă şi oprirea aplicării măsurilor de austeritate doar celor vulnerabili.
„Solicităm corectarea dezechilibrului creat de OUG 79/2017, care a transferat contribuţiile sociale exclusiv pe umerii angajaţilor. Austeritatea, dacă este necesară, trebuie să se aplice companiilor şi partidelor politice, nu doar populaţiei!”, punctează sindicaliştii.
Aceştia mai cer protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale, punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive, aplicarea legii salarizării, indexarea salariilor cu inflaţia, acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială, deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale.
În ceea ce priveşte educaţia, confederaţiile sindicale cer abrogarea măsurilor din Legea nr. 141/2025 care au crescut norma didactică, au comasat şcoli şi au redus veniturile profesorilor, dar şi renunţarea la măsurile luate de Guvern privind decontarea cheltuielilor de transport şi a burselor studenţilor.
În privinţa altor domenii de activitate, sindicaliştii cer predictibilitate în salarizare, carieră şi pensionare pentru poliţişti, militari şi personal contractual, reglementarea pieţei energiei pentru protejarea competitivităţii economiei şi păstrarea locurilor de muncă din industrie, stoparea proiectelor legislative care subminează administrarea pădurilor statului şi interesul naţional şi stoparea vânzării companiilor de stat.
„Solicităm investiţii şi administrare performantă, nu înstrăinarea patrimoniului public. Cerem refacerea infrastructurii feroviare şi înlocuirea trenurilor vechi cu unele noi, în condiţiile în care peste 70% din reţeaua feroviară este într-o stare critică. Facem apel la solidaritatea tuturor angajaţilor din economie, administraţie, educaţie, sănătate, poliţie, transporturi, energie, agricultură, silvicultură, Administraţia Apelor Române, cultură şi servicii, precum şi la pensionari şi tineri, pentru a susţine drepturile celor care muncesc cinstit”, mai arată iniţiatorii protestului de miercuri, din Piaţa Victoriei, care se va desfăşura între orele 10:00 şi 14:00.
La acţiunea de protest participă şi Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, care susţine atât revendicările generale, cât şi pe cele specifice salariaţilor din sănătate, printre care: indexarea anuală a veniturilor salariale cu rata inflaţiei, plata drepturilor aferente pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale şi lucrului în diferite condiţii de muncă la nivelul anului 2025, acordarea indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă tuturor angajaţilor din sănătate, indiferent de nivelul veniturilor, finalizarea noii legi a salarizări, utilizând ca referinţă proiectul deja convenit de partenerii sociali pentru Sănătate, deblocare posturilor în sistemul sanitar public, în toate situaţiile în care secţiile/ compartimentele/ departamentele funcţionează cu deficit de personal şi respectarea drepturilor legale si contractuale ale lucrătorilor.
De asemenea, sindicaliştii din sănătate cer revenirea la o distribuţie corectă a contribuţiilor între angajator şi angajat, fiind „una dintre soluţiile creşterii venitului net al angajaţilor din Sănătate, ceea ce ar putea acoperi nivelul inflaţiei”.
Transferul taxelor sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment singular, ale cărui consecinţe negative sunt suportate exclusiv de lucrători. Plata contribuţiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio ţară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe ţări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători (media UE este de 23,57% contribuţii angajatori, 13,35% contribuţii angajat), deoarece companiile au şi o răspundere socială”, precizează Federaţia „Solidatatea Sanitară” într-un comunicat de presă.
Sursa citată reafirmă că aceste revendicări urmăresc „apărarea demnităţii profesioniştilor din sănătate, asigurarea echităţii salariale şi protejarea sistemului public de sănătate, sistem care asigură majoritatea serviciilor medicale pentru cetăţeni”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
