Aproximativ 15 milioane de cazuri noi de cancer şi peste 8 milioane de decese cauzate de această afecţiune se înregistrează anual la nivel mondial, în timp ce în România sunt circa 80.000 de astfel de cazuri pe an, iar numărul deceselor cauzate de cancer a crescut cu 23% faţă de 1990, potrivit medicilor. Aceştia spun că în România există o lipsă de date cantitative specifice care să asocieze riscul de cancer al populaţiei generale cu factorii de mediu sau cu stilul de viaţă şi chiar mai puţine informaţii în ceea ce priveşte caracteristicile lor genetice, context în care vor fi făcute teste statistice pentru a descoperi asocierea dintre variantele secvenţionale şi riscul de îmbolnăvire.
Aproximativ 15 milioane de cazuri noi de cancer şi peste 8 milioane de decese cauzate de această afecţiune se înregistrează anual la nivel mondial. Previziunile sunt sumbre, specialiştii arătând că în următoarele două decenii aceste statistici ar putea înregistra o creştere de circa 70%, până la peste 22 de milioane de cazuri noi.
În România, anual se înregistrează aproximativ 80.000 de astfel de cazuri, iar numărul deceselor cauzate de cancer a crescut cu 23% faţă de 1990, la peste 43.000.
Statisticile alarmante în ceea ce priveşte creşterea anuală a numărului de îmbolnăviri de cancer şi al deceselor cauzate de această afecţiune, atât în ţara noastră, cât şi în lume, reprezintă o continuă provocare pentru cercetarea ştiinţifică medicală, spune medicul Mariana Jinga, care participă la dezbaterea “Factori de risc genetici, de mediu şi etnie asociaţi cancerului în România“, la care iau parte 22 de specialişti din domeniul oncologic din România şi cinci lectori din Islanda.
Dezbaterea este organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, în colaborare cu Institutul deCode Genetics din Reykjavik şi Universitatea Reykjavik, Islanda, în cadrul unui proiect finanţat din Fondul de Relaţii Bilaterale al Programului “Cercetare în Sectoare Prioritare”.
Potrivit organizatorilor, scopul acestui proiect este transferul de cunoştinţe şi schimbul de experienţă între cercetatorii români şi cei islandezi în vederea creşterii profilului de cercetare în domeniul oncogenomicii din România la nivel internaţional.
"Ne propunem o evaluare sistematică de factori de risc genetici asociaţi cu cancerul colorectal, pulmonar, prostatic şi de sân în rândul populaţiei din România, cu scopul de a defini grupurile de risc ridicat, pentru care măsurile de prevenire specifice pot fi puse în aplicare. De asemenea, ne propunem să examinăm dacă există vreo modificare a riscului genetic legată de etnie. Un alt obiectiv este să urmarim orice posibilă interacţiune gene/mediu specifică pentru populaţia noastră”, spune dr. Mariana Jinga, directorul acestui grant de cercetare.
Potrivit acesteia, astfel de cercetări în care să fie asociat riscul bolii oncologice cu stiul de viaţă şi cu factorii genetici sunt foarte puţine.
"În România, există o lipsă de date cantitative specifice care să asocieze riscul de cancer al populaţiei generale cu factorii de mediu/stil de viaţă şi chiar mai puţine informaţii în ceea ce priveşte caracteristicile lor genetice, context în care vom face teste statistice pentru a descoperi asocierea dintre variantele secvenţionale şi riscul de îmbolnăvire. În plus faţă de diagnosticul de cancer, un accent deosebit va fi pus pe testarea asocierii variantelelor cu oricare dintre următoarele coordonate statistice: stadiul şi gradul bolii, vârsta la diagnostic, istoricul familial de boală sau expunerea la factori exogeni”, a adăugat conf. dr. Mariana Jinga.
Printre obiectivele principale ale acestui workshop se numără îmbunătăţirea competenţelor de analiză biostatistică, aplicate în studiile de genomică a cancerului, schimbul de cunoştinţe şi bune practici în domeniul analizei, interpretării şi publicării datelor din domeniul oncogenomicii şi explorarea oportunităţii de a lărgi aria colaborării prin noi proiecte de cercetare. Rezultatele aşteptate în urma acestui workshop sunt implementarea în grupul de cercetare român a metodologiei practice de analiză statistică a datelor de genetică umană utilizate la deCode Genetics şi Reykjavik University, identificarea unor direcţii de analiză aprofundată ulterioare, materializate în comunicări şi articole ştiinţifice. De asemenea, se vor elabora miniproiecte de către participanţii la workshop, urmărindu-se creşterea nivelului de cunoştinţe teoretice şi experienţă practică în domeniul biostatisticii, lărgirea ariei de colaborare România - Islanda în domeniul „training through research”, prin elaborarea de propuneri de proiecte noi pentru programul Horizon 2020 şi accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării resursei umane (în special tineri cercetători), capabilă să desfăşoare cercetare la nivel internaţional în genomică. La acest simpozion participă 22 de specialişti din România, din domenii medicale conexe oncogenomicii (genetică, genetică medicală, specialităţi clinice, biologie moleculară, biostatistică, bioinformatică şi epidemiologie), patru lectori din Islanda şi un doctorand român în Islanda, Paul Iordache.
Institutul deCode Genetics din Reykjavik este recunoscut drept centru de excelenţă de cercetare în genetică umană şi participă la numeroase proiecte de colaborare internaţională, cu diverse scheme de diseminare şi de schimb. Rezultatele descoperirilor realizate de către acest institut au fost larg publicate, inclusiv în mai mult de 40 de lucrări de raportare a variaţiilor genetice care se asociază cu risc pentru diferite tipuri de cancer.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
