Aproximativ 15% dintre gravide au Rh negativ, adică pe suprafaţa globulelor roşii lipseşte Antigenul D, iar sarcina trebuie atent supravegheată, mai ales dacă soţii au Rh diferit, explică Anca A. Simionescu Şef de lucrări obstetrică ginecologie, Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti, în cadrul campaniei UMF Bucureşti "Asumă-ţi să fii sănătos!”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Pentru viitoarele mămici, determinarea grupului sanguin şi a Rh-ului fac parte din analizele obligatorii, gratuite , în perioada de sarcină.  Aproximativ 15 % dintre gravide au grupul de sânge Rhesus negativ,  adică pe suprafaţa globulelor roşii lipseşte Antigenul D. Când tatăl copilului are grupa sanguină Rhesus pozitivă , cu genotip heterozigot , fătul poate avea grupa sanguină Rh pozitiv (paternă) determinând izoimunizare, adică formarea anticorpilor anti-D în circulaţia maternă care poate determina anemie fetală şi hemoliză. Izoimunizarea, netratată, duce la boala hemolitică a fătului şi nou născutului. Introducerea profilaxiei cu Imunoglobuline antiD prin programele naţionale ale Ministerului Sănătăţii , depistarea anemiei fetale intrauterine prin ecografie şi tratamentul intrauterin prin transfuzie fetală au dus la scăderea incidenţei bolii hemolitice a nou născutului. În 1961, Sir William Liley, în Noua Zeelandă,  diagnostica gradul izoimunizării şi iminenţa morţii fetale prin analiza spectrofotometrică a bilirubinei în lichidul amniotic prelevat prin amniocenteză. Tot el a introdus transfuzia intraperitoneală. În 1945 , Wallerstein a introdus exsanguinotrasfuzia pentru tratarea acestor nou născuţi", a explicat  Anca A. Simionescu 

În sarcină , la gravidele Rh negative cu soţ Rh pozitiv , pot apărea anticorpii antieritrocitari şi o serie de evenimente imunopatologice care să producă hemoliză fetală şi anemie. 

"În caz de hemoragie feto-maternă apar iniţial anticorpi tip IgM care nu vor trece de bariera placentară, ulterior anticorpii IgG care pot trece de bariera placentară. O nouă expunere la antigenii fetali ( la a doua sarcină) va determina o producţie rapidă, crescută de anticorpi IgG care traversează placenta şi se fixează pe globulele roşii fetale , produc hemoliză la nivelul eritrocitelor fetale . Există mai multe categorii de antigene care pot produce alloimunizări, fiind deosebit de rare , vom aborda doar incompatibilitatea de Rh. Incompatibilitatea de grup ABO nu produce izoimunizare; la mamele cu grupul O şi feţi grup A sau B  există o protecţie în caz de incompatibilitate Rh, anticorpii anti A sau anti B curate de hematiile din circulaţia maternală înainte ca ele să fie recunoscute de sistemul imun. Necunoaşterea acestei situaţii poate duce la făt la: anemie, ascită, pleurezie, anasarcă şi moarte fetală. La nou-născut, în funcţie de gravitate – la icter moderat sau sever, anemie care să necesite  transfuzii repetate", a  mai spus medicul.

Potrivit medicului, factorii care favorizează trecerea hematiilor fetale în circulaţia maternă la pacientele Rh negativ sunt cei asociaţi cu hemoragiile feto-materne: sângerările în sarcină; avortul spontan/ la cerere; sarcina extrauterină, boala trofoblastică gestaţională; manevrele invazive ( amniocenteza, biopsia de vilozităţi coriale, cordocenteza, shunturile fetale, coagularea laser); traumatismele abdominale; versiunea externă pentru prezentaţia pelviană; naşterea.

Sarcina la pacientele Rh negative şi soţ Rh pozitiv va fi supraveghetă continuu.

"La consultaţia prenatală iniţială se dozează în sângele matern titrul anticorpilor anti D.  Dacă este prima sarcină  şi titrul iniţial este negaiv se redozează la 28 săptămâni şi dacă este negativ, lunar. Ideal ar fi să se efectueze Rh-ul fătului din sângele matern la începutul trimestrului al doilea de sarcină pentru a supraveghea strict pacientele cu risc crescut. În unele ţări din Europa şi Statele Unite, se administrează profilactic 300µg de Imunoglobuline anti D la 28 de săptămâni. În cazul în care copilul are Rh pozitiv, în primele 72 de ore de la naştere se administrează Imunoglobuline anti-D. Apariţia Anticorpilor anti D  sau  sarcină anterioară cu izoimunizare presupun şi monitorizarea ecografică (noninvazivă) a apariţiei anemiei fetale. Aceasta se depistează de către specialiştii în ecografie fetală şi medicină materno-fetală prin măsurarea vitezei peak-ului sistolic pe artera cerebrală medie după o tehnică standardizată , la intervale scurte în sarcină, în funcţie de apariţia anemiei fetale, dar şi după transfuzia intrauterină. Măsurătorile acestei viteze (PSV –MCA pic systolic velocity pe artera cerebrală medie)  debutează la 16-18 săptămâni de gestaţie şi se efectuează săptămânal. După transfuzia intrauterină sanguină fetală, acurateţea măsurătorii este mai mică - sângele transfuzat conţinând hematii adulte şi modificând viscozitatea sanguină", a adăugat conf dr Anca A.  Simionescu. 

Tratamentul constă în  transfuzii intrauterine de obicei la nivelul venei ombilicale şi uneori, în funcţie de poziţia fătului şi termenul de gestaţie, în vena intrahepatică.

"De obicei, se fac mai multe transfuzii,  la 2-3 săptămâni, şi naşterea se recomandă între 34 şi 35 de săptămâni. Datele statistice au arătat o supravieţuire mai mare la feţii fără hidrops comparativ cu cei cu hidrops (94 %  faţă de 76%). Copiii afectaţi de iziomunizare , transfuzaţi intrauterin, au risc mai mare de anemie postnatal şi risc de complicaţii pe termen lung date de asfixie şi anemia intrauterină. Oricare eveniment menţionat mai sus ca factor favorizant impune administrarea în primele 72 de ore de la producere a 50µg Imunoglobuline anti D. După naştere, în primele 72 de ore, iar în cazul în care copilul are Rh pozitiv se administrează Imunoglobuline anti D 300 µg. În unele situaţii, când a existat o hemoragie feto-maternă mai mare (de exemplu naştere prin cezariană, delivrenţa manuală a placentei, sarcină gemelară)  se impune testarea ei şi, în funcţie de cantitatea de eritrocite fetale, suplimentarea dozei vaccinale", a explicat medicul în cadrul campaniei "Asumă-ţi să fii sănătos!” .

 Universitatea de Medicină şi Farmacie  “Carol Davila” din Bucureşti a lansat în 7 aprilie, de Ziua Mondială a Sănătăţii, proiectul pilot “Asumă-ţi să fii sănătos!”. Prevenţia şi informarea medicală sunt cele două componente care fac  obiectul acestei iniţiative prin care cadrele didactice ale Universităţii îşi doresc să aducă un plus de valoare relaţiei dintre medic şi pacient.

Potrivit iniţiatorilor proiectului “Asumă-ţi să fii sănătos!”, prin abordarea mai multor teme şi perspective din punct de vedere al prevenţiei şi informării corecte medicale, populaţia va reuşi să-şi creeze un sistem de autoprotecţie ce va reduce substanţial riscul expunerii la îmbolnăviri. Astfel pe parcursul a 8 săptămâni, Universitatea de Medicină şi Farmacie  “Carol Davila” din Bucureşti  transmite, săptămânal, sub forma unui comunicat de presă, sfatul unui specialist din diferite discipline medicale, textul şi tema aleasă aparţinând în exclusivitate autorilor.

“Consider că este un moment în care conştientizarea populaţiei în ceea ce priveşte importanţa prevenţiei medicale trebuie să reprezinte pentru noi toţi o perspectivă corectă a faptului că, prin controale medicale periodice, protecţie şi igienă personale, dar şi prin a primi la timp sfatul unui specialist, putem reduce substanţial riscul multiplelor îmbolnăviri care, din nefericire sunt tot mai frecvente în rândul populaţiei şi, din păcate, oamenii ajung la medic, în cele mai multe cazuri, mult prea târziu”, a declarat Acad. I.Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.