CCR va delibera asupra conflictului juridic de natură constituţională între Senat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe data de 15 iulie, potrivit unui comunicat al instituţiei. Părţile implicate în conflict au susţinut, miercuri, punctele de vedere în faţa plenului Curţii. La aceeşi dată, judecătorii CCR vor discuta şi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis la Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Tot pe 15 iulie, Curtea va dezbate sesizarea PNL privind Legea care aprobă OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.
UPDATE
Tot pe 15 iulie, va fi dezbătută şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, formulată de preşedintele Klaus Iohannis, au transmis reprezentanţii CCR, într-un comunicat de presă remis, miercuri, news.ro.
La aceeaşi dată Curtea va discuta şi pe marginea obiecţiei de neconstituţionalitate a PNL la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, conform sursei citate.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Reprezentantul Senatului a susţinut că există un astfel de conflict deoarece s-a produs o confuzie între rolul preşedintelui Senatului şi al Biroului permanent, în sensul în care nu şeful Senatului decide asupra sesizărilor formulate de justiţie, ci procedura prevede o aprobare în Biroul permanent al forului legislativ. De cealaltă parte, reprezentantul PÎCCJ a susţinut că Parlamentul şi-a exercitat abuziv şi discreţionar rolul în raport cu alte instituţii ale statului.
„E clar, că fie preşedintele Camerei sau al Senatului, atunci când Camera e sesizată de o autoritate, nu va putea să decidă imediat asupra sesizării, ci o va transmite Biroului permanent, acesta derulând în continuare procedura. Una e incompatibilitatea cunoscută a domnului Marciu, în calitate de consilier judeţean, şi alta este incompatibilitatea necunoscută a d-lui senator Marciu. Cerem plenului CCR să constate existenţa unui conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ şi să decidă ca în viitor structurile Ministerului Public să îşi exercite competenţa în cadrul legal”, a conchis reprezentantul Senatului.
Acesta a adăugat că a fost confirmată incompatibilitatea lui Ovidiu Cristian Marciu în calitate de consilier judeţean, nu în cea de senator.
„Conflictul juridic este determinat, pe de altă parte, de declanşarea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului (...) şi a confirmat raportul de incompatibilitate a lui Marciu Ovidiu Cristian Dan în calitate de consilier judeţean. E de amintit că nu se face referire la incompatibilitatea în calitatea sa de senator. Pornirea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului, fără a se reţine să fi încălcat legea, e o situaţie care creează un precedent periculos. Procurorul de caz a cerut imperativ comisiei respective să îi predea documente asupra cărora senatorii urmau să îşi exprime un vot politic. E un atac împotriva unui principiu constituţional”, a explicat reprezentantul Senatului în faţa judecătorilor CCR.
De cealaltă parte, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că nu există un conflict juridic între cele două instituţii, iar Parlamentul a avut un raport abuziv şi discreţionar cu alte instituţii ale statului.
„Opinia noastră e că nu suntem în situaţia unui conflict juridic. Vă solicit să disociaţi din motivarea sesizării acele aspecte care vizează activitatea Ministerului Public de cele care vizează ANI, pentru că Ministerul Public nu poate răspunde în această procedură de faptele unei alte entităţi faţă de care nu are raport juridic”, a afirmat reprezentanta PÎCCJ, în plenul de miercuri al CCR.
Ea a adăugat că „principiul autonomiei parlamentare permite Parlamentului să îşi organizeze modalitatea de funcţionare internă, dar nu trebuie pierdut din vedere rolul Parlamentului şi raportul cu alte instituţii. Raportul nu trebuie exercitat abuziv, discreţionar, mai ales că Legea fundamentală stabileşte raporturile. Din punctul nostru de vedere, autonomia regulamentară parlamentară, nu legitimează instituirea unor reguli care încalcă Constituţia, prin instituirea unui regulament de funcţionare”.
Pe 29 mai, preşedintele interimar al Senatului Robert Cazanciuc a sesizat CCR privind un conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ, din cauza ingerinţei directe a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Legislativului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu. El este acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus aprobării plenului vacantarea mandatului de senator al social-democratului Cristian Marciu, declarat incompatibil de ICCJ pentru că în 2010 a fost simultan consilier judeţean şi acţionar al unei firme de construcţii.
Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă.
Instanţa a stabilit că senatorul a fost în stare de incompatibilitate începând din 2010, când a ocupat funcţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi calitatea de acţionar al unei firme de construcţii, SC Profi Crim Construct, fiind înregistrat şi ca PFA.
În martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii.
Tăriceanu a anunţat, în luna ianuarie a acestui an, că i s-a adus la cunoştinţă că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
