Curtea Constituţională a decis miercuri că este neconstituţională Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea, sesizări formulate de către Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vrancea, în domeniul public al judeţului Vrancea şi în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea este neconstituţională, în ansamblul său”, arată CCR, într-un comunicat de presă.

Decizia este definitivă şi general obligatorie, mai precizează sursa citată.

Prin urmare, legea se reîntoarce în Parlament, pentru a fi pusă în acord cu hotărârea de miercuri a Curţii Constituţionale.

Deputatul PSD Nicuşor Halici a iniţiat acest proiect de lege prin care este aprobată trecerea bunului imobil format din clădire şi teren aferent, din municipiul Focşani, din domeniul public al statului şi din administrarea instituţiei Prefectului-Judeţul Vrancea în domeniul public al Judeţului Vrancea.

Pe 2 iulie, şeful statului a sesizat la CCR Legea care prevede transferarea unui imobil din administrarea Prefecturii Vrancea în cea a Consiliului Judeţean Vrancea. Iohannis a argumentat că legea criticată nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă.

„În ceea ce priveşte transferul bunurilor aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit dispoziţiilor art. 860 alin. (3) din Codul civil: „Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii””, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, articolul menţionat cuprinde două teze. Prima teză vizează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, iar teza a doua are în vedere bunurile aflate în domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. 
 
„Or, bunul vizat de legea criticată nu reprezintă un bun proprietate publică exclusivă. Astfel, bunul supus transferului din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului – Judeţul Vrancea în domeniul public al Judeţului Vrancea este nominalizat generic în categoria cuprinsă în Anexa 2 pct. 30 la Codul administrativ, intitulată: „LISTA cuprinzând unele bunuri care aparţin domeniului public al statului”, cu următorul cuprins: „30. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice subordonate acestora; instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea; unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale serviciilor publice de informaţii; serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi prefecturile, cu excepţia celor dobândite din venituri proprii extrabugetare, care constituie proprietatea privată a acestora””, conform sursei menţionate.
 
Preşedintele Iohannis susţine că „având în vedere că bunurile supuse transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice, acestea ar fi trebuit trecute din proprietatea publică a statului în aceea a unităţii administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Judeţean Vrancea, potrivit art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, procedură la care face trimitere teza a doua a art. 860 din Codul civil”.
 
Şeful statului mai precizează că Legea încalcă articolul din Constituţie ce consacră principiul autonomiei locale.
 
„Din această perspectivă, apreciem că jurisprudenţa Curţii Constituţionale se aplică mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte procedura stabilită în art. 292 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, prin Decizia nr. 537/2019, acest aspect a fost dezlegat chiar de instanţa constituţională în sensul că: „Noua prevedere legală nu poate fi interpretată decât în conformitate cu Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragrafele 37, 41 şi 55, respectiv că transferul unui bun, care nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se va realiza prin hotărâre a Guvernului”. Mai mult, prin Decizia nr. 384/2019, în par. 55, Curtea Constituţională a reţinut că introducerea „posibilităţii transferului prin lege, care nu poate fi supusă controlului instanţelor de contencios administrativ, ci numai controlului a priori ori a posteriori exercitat de Curtea Constituţională, conduce la inaplicabilitatea art. 52 din Legea fundamentală, într-un domeniu ce ţine exclusiv de transferul dreptului de proprietate publică asupra bunurilor, de către Guvern, care exercită conducerea generală a administraţiei publice””, explică preşedintele României în sesizare.
 
Acesta argumentează şi că Parlamentul şi-a exercitat competenţa în mod discreţionar, prin adoptarea unor legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ”,
 
Şeful statului mai spune că acest lucru echivalează cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului.
 
„În concluzie, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, a principiului legalităţii şi a principiului autonomiei locale, precum şi cu nesocotirea rolului constituţional al Parlamentului, al Guvernului, dar şi celui al Curţii Constituţionale”, conchide sursa amintită.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.