Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, consideră că situţia pensiilor speciale a ajuns să fie revoltătoare pentru orice cetăţean al acestei ţări şi speră să fie rezolvată. Dumitru mai spune că sunt „oameni simpli”, care au muncit „o viaţă întreagă”, chiar şi 45 de ani, iar când aud de pensii de 4-5.000 de euro la 48 de ani, „chiar mai mare decât salariul avut în activitate, „nici măcar nu pot concepe”. „Aşa ceva n-ar trebui să existe pe planetă. (...) În mintea lor, nu încape această cifră”, afirmă Dumitru.
Consilierul premierului Ilie Bolojan, economistul Ionuţ Dumitru, a declarat, marţi, la Digi 24, în contextul discuţiilor privind cheltuielile prea mari cu salariile, pensiile şi asistenţa socială în România, că speră să fie rezolvată şi situaţia pensiilor speciale.
„Sperăm să fie rezolvată şi situaţia pensiilor speciale, pentru că a ajuns să fie revoltătoare pentru orice cetăţean al acestei ţări. Sunt oameni simpli, care au muncit o viaţă întreagă, 40-45 de ani, şi au o pensie conform posibilităţilor pe care România le are în acest moment şi a contribuţiilor avute de-a lungul timpului”, a punctat Ionuţ Dumitru.
Economistul a adăugat că aceşti oameni simpli „nu pot concepe” ca la 48 de ani să existe pensii de 4-5.000 de euro (n. red. este vorba de pensia medie pentru magistraţi), mai mari decât salariul avut pe vremea când erau în activitate.
„Când aceşti oameni simpli aud de o pensie de 4-5.000 de euro, cea medie, din justiţie, nici măcar nu pot concepe, în mintea lor nici nu încape această cifră. Deci o pensie de 5.000 de euro, la 48 de ani, chiar mai mare decât salariul pe care l-ai avut în activitate, aşa ceva nici măcar n-ar trebui să existe pe planetă”, a mai spus consilierul premierului.
Marţi, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că liderii coaliţiei au decis să păstreze cuantumul de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraţilor, la fel cum era prevăzut în legea respinsă recent de Curtea Constituţională. Actualmente, procentul este de 80% din ultimul salariu net. Kelemen Hunor a mai precizat că proiectul de lege trebuie trimis în această săptămână Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare.
Liderul UDMR consideră că se poate negocia perioada de tranziţie până la ieşirea la pensie la 65 de ani: "La perioada de tranziţie, sigur, aici, eu pot să vă spun ce am propus şi ieri şi săptămâna trecută, eu aş accepta prelungirea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani, dacă şi colegii mei vor fi de acord.
Reprezentanţii CSM afirmau, înainte de adoptarea legii care a fost declarată neconstituţională de către CCR, că reducerea cuantumului pensiei, faţă de 80%, cât este în prezent, ”este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.
CCR a declarat legea neconstituţională şi a respins-o pe formă, motivând că Executivul nu a aşteptat 30 de zile pentru avizul CSM.
Joia trecută, premierul Ilie Bolojan spunea că nu s-a ajuns la o soluţie la întâlnirea din ziua precedentă, de la Cotroceni, pe tema proiectului de lege care să reglementeze pensiile magistraţilor, el precizând că părţile implicate nici nu s-au „apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă".
Premierul a afirmat că, în timp ce populaţia ţării are o pensie medie de 500 – 600 de euro, cea a magistraţilor este în jur de 5.000 de euro. Premierul avertiza că în următorii ani numărul populaţiei active va fi mult redus şi, că dacă nu se iau măsuri, „viitorul României” va fi „amanetat”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
